Opinie Băncilă Diaconu şi Asociaţii: Potenţiale modificări ale regimului prosumatorilor

Regimul prosumatorului reprezintă un subiect de interes major la nivel naţional, atât pentru sectorul privat, cât şi pentru sectorul public, aspect care se reflectă şi în creşterea numărului de prosumatori în ultima perioadă.

Astfel, conform datelor oferite de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei[1], începând cu ianuarie 2022 şi până în iunie 2023, numărul prosumatorilor a crescut de la 13.874 la 77.638, iar puterea instalată a acestora de la 88 MW, la 973 de MW, estimându-se 1.500 MW la finalul anului 2023[2].

În susţinerea ritmului de dezvoltare accelerat, în data de 25 noiembrie 2023 a fost trimis spre promulgare Proiectul de Lege cu nr. 605/2023 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere creşterea interesului în această direcţie, considerăm că este oportună intervenţia legiuitorului pentru clarificarea şi completarea legislaţiei privind prosumatorii.

Cu toate acestea, până în prezent, Proiectul de Lege nu a fost promulgat de Preşedintele României. Astfel, forma finală a Proiectul de Lege este încă în discuţie, ca urmare a unei cereri de reexaminare formulate de către Preşedintele României, în urma căreia Proiectul de Lege s-a întors în Parlament spre dezbatere.

Forma proiectului de lege

Proiectul de lege propune o serie de schimbări majore, inclusiv:

1. Mărirea limitei capacităţii puterii instalate a centralelor electrice pentru care se pot aplica mecanismele de compensare cantitativă şi regularizare financiară:

1. de la 200kW (actual), la 400 kW pentru compensarea cantitativă;
2. de la 400kW (actual), la 900 kW pentru regularizarea financiară.

2. Creşterea puterii instalate pentru care prosumatorii sunt exoneraţi de responsabilitatea în materie de echilibrare de la 400 kW (actual), până la 900 kW;
3. Modificarea definiţiei prosumatorului prin introducerea expresă a mecanismului de compensare financiară ca modalitate de decontare a excedentului de energie electrică produsă la locul de producere cu energia electrică consumată din reţea pentru alte locuri de consum, dacă:

1. serviciul de furnizare este prestat de acelaşi furnizor;
2. locurile de consum şi/sau de producere şi consum sunt racordate la reţeaua electrică a aceluiaşi operator de distribuţie;

4. Introducerea dreptului de a opta între aplicarea mecanismului de compensare cantitativă şi cel al regularizării financiare pentru prosumatorii care deţin centrale electrice din surse regenerabile, cu o putere instalată de cel mult 400 kW pe o perioadă de cel puţin 6 luni;
5. Eliminarea perioadei de 24 luni în care prosumatorul poate folosi energia produsă, dar neutilizată.

Pentru aducerea la îndeplinire a noilor modificări, proiectul de lege prevede obligaţia ANRE de a modifica şi completa Metodologia de stabilire a regulilor de comercializare a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum aparţinând prosumatorilor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a proiectului de lege.

Prin normele sale tranzitorii, proiectul de lege mai prevede şi aplicarea sa imediată în cadrul contractelor dintre prosumatori şi furnizori aflate deja în derulare.

Cererea de reexaminare a Preşedintelui României

În data de 12 decembrie 2023, a fost înaintată către Senatul României cererea de reexaminare a Preşedintelui României, înregistrată cu nr. L504/13.12.2023.

Printre motivele cererii de reexaminare se numără:

1. Necesitatea corelării modificărilor propuse cu dispoziţiile legale în vigoare. Corelarea ar trebui să privească atât normele care reglementează sectorul energetic, cât şi cele care reglementează alte sectoare, precum fiscal şi financiar;
2. Implicaţiile referitoare la principiul securităţii raporturilor juridice în situaţia aplicării noilor modificări şi pentru prosumatorii care beneficiază deja de facilităţile existente;

Cu titlu de exemplu, în situaţia în care un prosumator cu puterea instalată de 350 kW care beneficiază, în prezent, de mecanismul de regularizare financiară ar putea beneficia de mecanismul de compensare cantitativă, fără alte formalităţi, după intrarea în vigoare a proiectului de lege în forma în care a fost transmis spre promulgare.

3. Existenţa unor potenţiale bariere de acces al prosumatorilor la piaţa de energie electrică în situaţia decontării energiei electrice consumate de prosumatori la alte locuri de consum;

Astfel, în contextul în care furnizorii sunt cei care gestionează relaţia cu operatorii de distribuţie pentru locurile de consum ale prosumatorilor, aceştia pot limita accesul prosumatorilor la piaţa de energie electrică.

4. Depăşirea limitelor impuse de Uniunea Europeană prin Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi Consiliului, care prevede că statele membre pot acorda derogări de la responsabilitatea de echilibrare în ceea ce priveşte instalaţiile de producere de energie electrică din surse regenerabile cu o putere instalată mai mică de 400 de kW (în prezent), urmând ca, de la 1 ianuarie 2026, să se reducă la 200 kW.

Astfel, până la alinierea Proiectului de Lege cu solicitările Cererii de Reexaminare şi publicarea versiunii finale în Monitorul Oficial, viitorul regim juridic al prosumatorilor rămâne încă incert, prevederile proiectului de lege nefiind aplicabile.

Autori: Raluca Teodorescu - Avocat, Managing Associate - Băncilă, Diaconu şi Asociaţii

Iulian Creangă - Avocat, Senior Associate - Băncilă, Diaconu şi Asociaţii

Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL este o societate de avocaţi ce oferă servicii juridice complete, care includ atât servicii de consultanţă juridică, cât şi asistenţă şi reprezentare în faţa instanţelor de judecată, având o practică importantă de controverse şi dispute fiscale.

Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL este membră a grupului Ernst & Young Global Ltd şi face parte din reţeaua globală EY Law.