Analiştii au opinii diferite în privinţa unei noi reduceri a dobânzii-cheie, sub pragul de 3%, la şedinţa de politică monetară care va avea loc la începutul lunii noiembrie, în timp ce premierul Victor Ponta a „preanunţat“ o posibilă tăiere a dobânzii la un nou minim istoric.
Creşterea economică slabă şi menţinerea creditării totale în teritoriul negativ sunt argumente pentru continuarea procesului de relaxare a politici monetare. De asemenea, nivelul redus al inflaţiei i-ar permite băncii centrale să opereze o nouă ajustare a dobânzii-cheie. Guvernatorul BNR a sugerat însă în septembrie că viitorul consiliu de administraţie al BNR va analiza cu „foarte mare atenţie“ orice viitoare reducere a dobânzii-cheie, având în vedere traiectoria incertă a inflaţiei pe termen lung. Mai sigură pare, în perspectivă, o continuare a reducerii rezervelor minime obligatorii la lei şi valută, fără să afecteze rezerva valutară.
Inflaţia anuală a urcat în septembrie la 1,54%, de la 0,84% în august. În iunie a fost atins minimul acestui an, de 0,66%, iar în aprilie a fost consemnat cel mai ridicat nivel al inflaţiei, de 1,21%. În august, BNR a redus prognoza de inflaţie de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015 şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor. Banca centrală ar putea decide şi o nouă îngustare a coridorului pentru facilitatea de depozit şi credit (dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la BNR pe termen de o zi), în opinia unor analişti.
La sfârşitul lunii septembrie, la ultima „reprezentaţie“ a fostului consiliul de administraţie al BNR au fost adoptate trei măsuri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură, decizie mai rar practicată. Astfel, BNR a redus dobânda de politică monetară de la 3,25% la minimul istoric de 3% pe an, a ajustat rata rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei de la 12% la 10% şi a îngustat diferenţialul dintre dobânzile la facilităţile de depozit şi credit de la +/- 3 puncte procentuale la +/- 2,75 puncte procentuale. Până în septembrie, România avea cea mai mare dobândă-cheie dintre statele din estul Europei membre ale Uniunii Europene.
„Dobânda de referinţă a Băncii Naţionale era în 2009 de 8,5%. Acum, probabil că în zilele următoare, va scădea sub 3%“, a afirmat premierul Victor Ponta. El a apreciat că această măsură va reprezenta o veste bună pentru întreprinderile mici şi mijlocii, deoarece creditele pe care le contractează vor fi la costuri mai mici.
Unii analişti se aşteaptă ca BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare şi în această lună, cu tăierea a încă 0,25 puncte procentuale a dobânzii-cheie.
„Ne aşteptăm ca BNR să reducă în continuare rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,75%, concomitent cu îngustarea simetrică a coridorului format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul dobânzii cheie la +/- 2,5 puncte procentuale“, a afirmat Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Ea a adăugat că menţinerea ciclului de relaxare monetară este susţinută de perspectiva menţinerii inflaţiei sub punctul central ţintit de 2,5% pentru o perioadă mai lungă de timp. Pe de altă parte, Radu Crăciun, economistul şef al BCR a spus că până acum se aştepta ca BNR să facă o pauză de la continuarea ciclului de relaxare monetară, dar declaraţiile premierului au schimbat aşteptările.
“Decizia de politică monetară luată luna trecută de a reduce dobânda-cheie a fost una îndrăzneaţă, chiar şi după standardele BNR. Până la declaraţia primului ministru ne-am fi aşteptat ca dobânda cheie să rămână neschimbată, dar acum, odată cu declaraţia acestuia, este foarte plauzibil ca BNR să taie dobânda”, a adăugat Crăciun.
Şi analistul economic Dragoş Cabat apreciază că, în mod normal, BNR nu ar trebui să continue cu măsurile de relaxare a politicii monetare, având în vedere că este şi sfârşit de an. „BNR ar trebui mai întâi să analizeze impactul deciziilor luate acum o lună şi apoi să meargă mai departe“, susţine Cabat.
Conform execuţiei bugetare pâna la luna septembrie 2014, când s-a înregistrat un excedent de 0,06% din PIB, statul ar trebui să cheltuie echivalentul a 3,2 mld euro în ultimele trei luni pentru a atinge ţinta de deficit de 2,2% din PIB, menţinută după ultima revizuire. Acest surplus de lichiditate pe final de an ar putea genera o decizie de menţinere a rezervelor minime obligatorii în ultima şedinţă din acest anî, apreciază Molnar.
Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank: Ne aşteptăm ca BNR să reducă în continuare rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,75%.
Radu Crăciun, economistul - şef al BCR: "Până la declaraţia primului ministru ne-am fi aşteptat ca dobânda cheie să rămână neschimbată, dar acum, odată cu declaraţia acestuia, este foarte plauzibil ca BNR să taie dobânda".
