Comenzile fabricilor germane au scăzut în mod neaşteptat în octombrie, evidenţiind faptul că industria prelucrătoare din cea mai mare economie a Europei rămâne blocată într-un impas, potrivit Bloomberg.
Datele de miercuri arată o scădere de 3,7% a cererii - sfidând analiştii care au prezis un avans de 0,2%. Avansul din septembrie, însă, a fost revizuit în creştere la 0,7%.
Prăbuşirea a fost determinată de o scădere de 13,5% a maşinilor şi echipamentelor care nu a putut compensa un salt de 20,2% al comenzilor noi în producţia de echipamente de transport, inclusiv avioane, nave şi trenuri, a precizat agenţia de statistică.
Rezultatul sugerează că redresarea prospectivă a bazei industriale supradimensionate a Germaniei, semnalată de datele sondajului, se luptă să se materializeze în urma crizei energetice şi a cererii globale slabe, ceea ce va împovăra şi mai mult economia statului.
Producţia a scăzut cu 0,1% în cele trei luni până în septembrie, iar economiştii prevăd o altă contracţie de aceeaşi mărime în trimestrul curent. În plus, haosul bugetar de la Berlin, generat după o hotărâre judecătorească şocantă, riscă să umbrească şi mai mult redresarea economică a ţării.
Sondajele recente au indicat o stabilizare. Perspectivele de afaceri ale institutului Ifo au atins luna trecută maximul ultimelor şase luni. Un sondaj al directorilor de achiziţii a evidenţiat „o slăbiciune considerabilă", deşi condiţiile de relaxare susţin o revenire la creştere.
Slăbiciunea Germaniei a început să se răsfrângă asupra pieţei muncii. După ce s-a dovedit surprinzător de rezistentă, rata şomajului a atins în noiembrie un maxim al ultimilor doi ani şi jumătate.
Condiţiile monetare restrictive continuă să sporească incertitudinile economice ale ţării. În timp ce oficialii Băncii Centrale Europene au insistat că o nouă majorare este posibilă, încetinirea accentuată a inflaţiei din zona euro a determinat-o pe Isabel Schnabel, membră a BCE, să califice o nouă majorare ca fiind „mai degrabă improbabilă". Investitorii au intensificat pariurile pe o primă reducere care va fi adoptată în luna martie.
Cu toate acestea, riscurile de inflaţie rămân crescute, a declarat luna trecută preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel. „Mi se pare mult prea devreme pentru a lua în considerare o primă reducere a ratelor dobânzii", a spus el.
