Un start-up german a obţinut finanţarea iniţială pentru a dezvolta un dispozitiv care speră să poată oferi, în viitor, o sursă de energie abundentă şi fără emisii, scrie Financial Times.
Proxima Fusion, înfiinţată în ianuarie, îşi propune să construiască un dispozitiv complex cunoscut sub numele de stellarator, în scopul generării de energie electrică prin fuziunea atomilor.
Deşi valoarea finanţării este mică, de numai 7 milioane de euro, importanţa ei este majoră, deoarece Proxima este prima companie de fuziune care se desprinde din veneratul Institut Max Planck pentru Fizica Plasmei din Germania.
Institutul găzduieşte cel mai avansat stellarator existent în lume, la Greifswald, în estul Germaniei, construit de oamenii de ştiinţă - finanţaţi de guvern în ultimii 27 de ani - cu ajutorul unor supercalculatoare şi al unor tehnici avansate.
Puţin cunoscut în afara mediului academic, un stellarator este o alternativă la cunoscutul dispozitiv tokamak, iniţiat de oamenii de ştiinţă sovietici în anii 1950.
Ambele utilizează magneţi uriaşi pentru a suspenda o masă plutitoare de plasmă de hidrogen, care este încălzită la temperaturi extreme pentru ca nucleele atomice să fuzioneze, eliberând energie.
Până de curând, aproape toată finanţarea din domeniu a fost direcţionată către tokamak-uri, cum ar fi Joint European Torus din Oxford, Anglia, sau dispozitivul Sparc, construit de Commonwealth Fusion Systems din Massachusetts, finanţat de Bill Gates.
Structura răsucită a stellaratorului este mai complicată de proiectat şi construit decât un tokamak tradiţional, dar produce o plasmă mai stabilă care ar putea permite oamenilor de ştiinţă să susţină reacţia de fuziune pentru mai mult timp.
„Un tokamak este uşor de proiectat, dar greu de operat, în timp ce un stellarator este foarte greu de proiectat, dar, odată proiectat, este mult mai uşor de operat", a declarat Ian Hogarth, cofondator al Plural Platform, care conduce investiţia de 7 milioane de euro alături de UVC Partners din Germania.
