• Leu / EUR4.7260
  • Leu / GBP5.3065
  • Leu / USD4.2193
ZF 24

Statul pune la bătaie 131 mil. euro din fondurile publice anul acesta pentru tratamentul românilor în străinătate

Statul pune la bătaie 131 mil. euro din fondurile publice anul acesta pentru tratamentul românilor în străinătate

Autor: Ioana David

5 mai 2014 1446

Puţini sunt cei care ştiu că românii au acces la servicii medicale de urgenţă în statele Uniunii Europene în cazul în care sunt în concediu, studiază în străinătate sau muncesc în afară dacă sunt asiguraţi (îşi plătesc contribuţia) în Ro­mânia.

Dovada calităţii de asigurat se face prin intermediul unui card de sănătate, emis de către casele judeţene de asigurări, iar tratamentul este plătit în întregime de statul român.

Totodată românii mai pot avea acces la tratament în străinătate dacă li se aprobă dosarul de către casele de sănătate.

Potrivit unei directive europene din 2011, românii pot alege să se trateze în orice stat din Uniunea Europeană, iar în acest caz statul român decontează serviciile la nivelul tarifelor din România (de exemplu dacă o hernie de disc costă 1.000 de lei în România, iar în afară costă 1.500 de lei, statul decontează doar 1.000 de lei). Diferenţa de bani între costul integral al tratamentului şi suma decontată este suportată din buzunarul propriu al pacienţilor şi atinge mii sau zeci de mii de euro.
 

De ce pleacă românii să se trateze în străinătate

Cei care aleg tratamentul în străinătate merg pentru afecţiuni grave din domeniul oncologiei, neurochirurgiei, chirurgiei cardiovasculare, transplantului sau chi­rurgiei pediatrice.

În sfera oncologiei, sunt căutate serviciile de radioterapie, aparatele de profil din România fiind extrem de puţine, iar centrele de profil aglomerate de numărul mare de pacienţi.

„Radioterapia nu mai poate funcţiona aşa cum funcţionează acum, adică în câteva centre. IOB (Institutul Oncologic Bucureşti – n.red.) este sufocat de numărul mare de pacienţi care vin din toată ţara. 80% dintre pacienţii internaţi sunt din ţară. Institutul nu are cum să funcţioneze în aceste condiţii“, a spus Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătăţii, citat de Mediafax. Potrivit ministrului, Institutul de Oncologie din Iaşi nu funcţio­nează.

Nu există statistici disponibile despre numărul total al românilor care merg pentru tratament în străinătate.

Principalele state unde românii ajung sunt Austria, Germania sau Turcia.

Potrivit autorităţilor turce, în 2013 aproxi­mativ 6.000 de români au mers pentru tratament în spitalele din Turcia.  În spitalele din Turcia, costul mediu al unui tratament de oncologie medicală (chimioterapie) se situează între 1.000 şi 2.700 de euro, iar un tratament de radioterapie care cuprinde 30 de şedinţe ajunge în medie la 11.000 de euro. Astfel, dacă se consideră că minimum 10.000 de români pleacă în străinătate şi cheltuiesc cel puţin 10.000 de euro pentru terapii, înseamnă că suma totală cheltuită este de peste 100 mil. euro.
 

Austria, Germania sau Turcia

Austria este una dintre principalele ţări în care românii merg pentru tratament, cel mai cunoscut centru fiind spitalul AKH din Viena (Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien - Spitalul general din Viena). Date din 2011 arată că aici au mers aproximativ 600 de români pentru tratament. În cadrul spitalului, controlat de municipalitatea din Viena, taxele pentru o zi de îngrijiri pot ajunge şi la 1.200 de euro în cazul pacienţilor străini.

Clinicile şi spitalele germane atrag la rândul lor un număr mare de pacienţi români, însă în acest caz datele despre numărul de români trataţi sunt extrem de puţine.

De cealaltă parte, spitalele din Turcia, acolo unde autorităţile au încurajat dezvoltarea sectorului privat şi a turismului medical, sunt tot mai active în atragerea de pacienţi români. Unii operatori au dezvoltat şi investiţii în România (grupul Bozlu care a inaugurat centrul Neolife), iar alţii iau în considerare astfel de proiecte (Acibadem).
 

Tratamentul în străinătate  a adus României o procedură de infringement

Ca urmare a unei directive europene din 2011 (directiva cu numărul 24), românii aveau dreptul să se trateze în orice stat al Uniunii, la nivelul tarifelor din România şi fără a avea nevoie de aprobarea de la casa de sănătate.

Autorităţile din România au întârziat aplicarea acestei măsuri, astfel că la finalul lunii ianuarie, Comisia Europeană a declanşat o acţiune de infringement în cazul României alături de alte 12 state membre. Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, acţiunea de infringement a fost de necomunicare şi nu a avut legătură cu modul de implementare.

Conform unei hotărâri recente de guvern, persoanele asigurate în România vor putea să-şi deconteze serviciile medicale pe care le accesează în alte state la nivelul tarifelor din România şi fără a avea nevoie de o aprobare prealabilă de la casele de sănătate (excepţie fac anumite investigaţii sau servicii: de exemplu PET/CT sau servicii în domeniul cardiovascular sau altele).

Ca urmare a hotărârii de guvern, rambursarea serviciilor realizate în alte state se face în maximum 60 de zile, iar la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din această lună va funcţiona un Punct Naţional de Contact pentru pacienţii care merg să se trateze în străinătate.

Ministerul Sănătăţii a anunţat că va trimite o notificare Comisiei Europene pentru îndeplinirea obligaţiei de a transpune această directivă, ceea ce va duce „cel mai probabil” la clasarea acestei acţiuni.
 

În ce situaţii se pot trata românii în străinătate

1. Pentru urgenţe medicale apărute în timpul concediilor, pentru cei care studiază sau lucrează în străinătate

Orice persoană asigurată în sistemul de sănătate românesc (care îşi plăteşte contribuţiile la sănătate sau care se încadrează în excepţii) are dreptul la tratament  atunci când se află în alte state (din motive turistice, pentru studii sau în interes de serviciu) pentru situaţiile de urgenţă. Tratamentul se acordă pe baza unui card (cardul european de asigurări de sănătate) eliberat de casele judeţene de asigurări de sănătate, iar costul tratamentului este decontat în totalitate de casele de sănătate. Acest card nu acoperă situaţiile în care pacientul se deplasează voluntar pentru tratament în Uniunea Europeană.

2. Pentru tratament planificat aprobat de casele de sănătate

Persoanele asigurate pot primi autorizare de la casa judeţeană de sănătate de care aparţine pentru a merge la tratament în alt stat din UE (în condiţiile în care serviciul solicitat este inclus în pachetul de bază din România, dar nu i se poate acorda în România „într-un termen justificat din punct de vedere medical”). În acest caz, pacientul foloseşte forumulare speciale.

3. În cazul unei opţiuni personale

Cei care doresc să meargă pentru tratament în străinătate pot face acest lucru suportând costurile. Pentru asiguraţi, casa de sănătate decontează serviciile la nivelul tarifelor practicate în România.
 

Pentru ce afecţiuni merg românii să se trateze în străinătate

Cancer

Afecţiunile din domeniul oncologic se află printre cele mai frecvente pentru care românii aleg să se trateze în străinătate.

În România, centrele private din domeniu abia acum încep să fie dezvoltate de investitori (Amethyst, Neolife, Centrul de Diagnostic şi Tratament Oncologic Braşov, spitalul OncoFort al Gral), care mizează în principal pe pacienţii care plecau în străinătate. Numărul bolnavilor de cancer este în creştere, iar în câţiva ani ar putea ajunge principala afecţiune din România.  În sectorul public, cel mai mare centru pentru bolnavii de cancer este Institutul Clinic Fundeni.

Chirurgie pediatrică

Intervenţii chirurgicale la copii au fost un subiect extrem de sensibil în România, în principal în domeniul cardiovascular, în condiţiile în care nu au existat medici specialişti în acest domeniu. Ca şi domeniul cancerului, şi pe acest segment alternativele în sectorul privat românesc sunt extrem de puţine, astfel că românii decid să plece în străinătate. Timp de mai mulţi ani, Institutul de Chirurgie Cardiovasculară din Târgu Mureş a fost singurul din ţară unde se efectuau operaţii pe cord la copii cu malformaţii congenitale cardiace, după ce departamentul similar din cadrul Spitalului de Urgenţă pentru Copii Marie Curie din Capitală nu a funcţionat din cauza lipsei medicilor.

Anul trecut, în România au fost realizate 249 de operaţii pe cord la copii cu malformaţii congenitale cardiace, dintre care 232 de la Târgu Mureş şi alte 17 în Capitală, potrivit bilanţului de final de an al Ministerului Sănătăţii.

Neurochirurgie

Neurochirurgia se numără printre cele mai accesate specialităţi de românii care merg în străinătate. Clinicile private din afară mizează pe medici renumiţi, dar şi pe aparate în care investesc zeci de milioane de euro pentru a avea acces la terapii noi.

Transplant

Peste 400 de transplanturi s-au realizat anul trecut în România, cele mai multe fiind cele de rinichi, peste 300, urmate de cele de ficat şi doar unul singur de cord. Deşi în ultimii ani numărul donatorilor a crescut semnificativ, activitatea de transplant rămâne delicată în România, transplantul numărându-se printre cele mai dificile intervenţii medicale. În străinătate, marile centre din Germania realizează mii de transplanturi anual.

Chirurgie cardiovasculară

Afecţiunile inimii sunt cele mai frecvente din România şi principala cauză de mortalitate din ţară. Şi în acest caz opţiunile din mediul privat sunt puţine (în 2012 a fost deschis Spitalul Monza din Capitală cu acţionari italieni specializat pe afecţiuni cardiovasculare), iar mulţi dintre pacienţi aleg să meargă în străinătate.

 

ZF Regional Health Summit, locul de întâlnire al specialiştilor din sănătate

Medici specialişti în neurochirurgie, transplant, ortopedie şi traumatologie, chirurgie cardiacă şi generală din spitale din Turcia, Grecia şi România vor participa la evenimentul ZF Regional Health Summit ’14, care va avea loc pe 6 mai în Capitală. Pentru prima dată, Ziarul Financiar va aduce la aceeaşi masă medici prin mâinile cărora trec anual mii de pacienţi din toate ţările din Europa, pentru o discuţie cu privire la accesul la noi terapii şi variante de tratamente. ZF Regional Health Summit’14 îşi doreste a fi atât un cadru special creat pentru a partaja informaţii între personalul medical şi pacienţi, manageri şi presă, cât şi o vitrină a sistemului medical din România comparativ cu cel din ţările vecine. În contextul în care frământările din sistemul sanitar românesc sunt tot mai mari, pacienţii sunt din ce în ce mai nemulţumiţi şi îşi pun în balanţă opţiunile: fie merg către spitalele publice, fie către mediul privat, fie aleg să se trateze în străinătate. Iar Turcia şi Grecia sunt două dintre cele mai importante destinaţii străine în care românii aleg să se trateze. Ioana David

Pentru mai multe informaţii, consultaţi pagina ZF Regional Health Summit ’14
http://evenimente.zf.ro/eveniment ZF REGIONAL HEALTH SUMMIT

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7260
Diferență: 0,0233
Ieri: 4.7249
Azi: 4.2193
Diferență: -0,1136
Ieri: 4.2241
Azi: 5.3065
Diferență: 0,2645
Ieri: 5.2925
Azi: 4.2262
Diferență: 0,0947
Ieri: 4.2222