Rusia va dezvolta industria nucleară a Ungariei, îşi va construi un gazoduct pe teritorul ungar, îşi va crea o bază metalurgică de anvergură internaţională din una dintre cele mai mari oţelării maghiare, ar putea cumpăra participaţia deţinută de Ungaria la una din companiile fanion ale Croaţiei, producătorul de petrol INA, şi va moderniza, probabil, metroul din Budapesta.
Toate acestea sunt semne că mariajul din interes dintre Rusia şi Ungaria funcţionează, spun guvernanţii maghiari, dar criticii văd aici eforturile premierului Viktor Orban de a distanţa Ungaria de UE şi de a căuta parteneri economici care să nu încerce să-i schimbe strategiile. Mai grav este că aceste eforturi vor accentua dependenţa Ungariei de energia cumpărată din Rusia pe când UE caută să-şi reducă dependenţa.
La începutul anului trecut premierul ungar Viktor Orban anunţa după o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova că începe o nouă eră în relaţiile dintre Ungaria şi Rusia. Anul acesta, tot la Moscova, Orban şi Putin au discutat şi încheiat afaceri care au surprins Vestul.
Din puţinele informaţii despre aceste discuţii care au ajuns la public reiese că este foarte probabil ca grupul maghiar MOL, prezent şi în România, să vândă participaţia care-i asigură controlul producătorului croat de petrol şi gaze naturale INA, iar un posibil cumpărător este compania rusă de stat Rosneft, tranzacţie agreată şi de Zagreb. Informaţiile vin de la cotidianul croat Jutarnji. De asemenea, Croaţia ar renunţa la acţiunile deţinute la INA dacă cel care cumpără participaţia MOL promite investiţii masive în companie. Săptămânalul ungar de afaceri Figyelö notează că problema acţiunilor INA a fost adusă în discuţie la Moscova de unguri, şi nu de ruşi, iar Moscova s-a arătat interesată de afacere.
Pacea rusească pentru un conflict ungaro-croat
MOL deţine 49,1% din acţiunile INA, iar această participaţie îi asigură controlul managementului companiei, în timp ce guvernul croat controlează o participaţie de 45%. Între cei doi acţionari sunt mari neînţelegeri legate de modul în care trebuie condusă INA, iar tensiunile s-au accentuat în toamna anului trecut, când poliţia croată a emis mandat de arestare pentru preşedintele MOL Zsolt Hernádi. Acesta este suspectat că l-a mituit pe fostul premier croat Ivo Sanader să cedeze către MOL drepturile de management la INA, cea mai mare companie petrolieră croată, privatizată în 2003.
Vânzarea participaţiei către Rosneft, scrie Jutarnji, ar reprezenta nu doar o decizie politică pentru Croaţia, ci şi una economică deoarece gigantul rusesc ar construi facilităţi de stocare pentru petrol şi combustibili la Sisak pentru a înlocui o rafinărie a INA. Materialele depozitate aici ar fi transportate prin oleoductul Adria. Acest culoar de transport ar permite ruşilor să păstreze altă rafinărie a INA, cea de la Rijeka, chiar dacă aceasta nu este deocamdată profitabilă, deoarece pentru Rosneft rafinăria ar reprezenta o poartă spre regiunea Mării Mediterane, acces care a fost pierdut din cauza revoltelor şi războaielor din Orientul Mijlociu. MOL intenţiona să închidă cel puţin una din cele două rafinării croate din cauza problemelor de administrare.
Oţelăriile ISD Dunaferr vor deveni sub ghidaj rusesc cel mai competitiv centru de producţie din Europa Centrală şi de Est
De asemenea, după discuţiile de la Moscova a devenit clar că Rusia nu va renunţa la oţelăriile maghiare ISD Dunaferr, printre cele mai mari din lume, pe care guvernul ungar intenţiona să le cumpere pentru a preveni disponibilizările masive anunţate de proprietar, banca rusească de stat Vneshekonombank (VEB).
Planurile VEB, care este a patra bancă în funcţie de mărime din Rusia, au devenit clare după ce la Moscova Orban i-a înaintat lui Putin oferta ca Ungaria să răscumpere oţelăriile, susţine primarul din Dunaújváros, oraşul de reşedinţă al ISD Dunaferr. Urmarea este că VEB va moderniza unul dintre furnale pentru a păstra toate locurile de muncă asigurate de complexul metalurgic, având intenţia de a transforma oţelăriile în cel mai competitiv centru de producţie din Europa Centrală şi de Est.
Cea mai controversată afacere încheiată între Orban şi Putin la Moscova este cea prin care Rusia va dezvolta programul nuclear al Ungariei. Aici compania rusească Rosatom a primit sarcina de a construi încă două reactoare la singura centrală nucleară a Ungariei, de la Paks. Cei doi lideri au decis că extinderea centralei va fi finanţată în proporţie de 80% cu o linie de credit de zece miliarde de euro asigurată de ruşi. Împrumutul, echivalent cu aproape 10% din PIB-ul Ungariei, va fi restitui în perioada 2025-2046, la dobânzi de 4-4,9%. Primul reactor nou ar deveni operaţional în 2023-24 şi va funcţiona 60 de ani. Acrodul prevede că centrala va rămâne proprietatea Ungariei şi va fi administrată de compania de stat Hungarian Electricity Works.
Ungaria va avea o putere nucleară mai mare pe banii ruşilor
Guvernul maghiar îşi apară planurile – descrise ca “afacerea deceniului” de secretarul de stat János Lázár - susţinând că aceasta va creşte gradul de independenţă energetică a Ungariei, va asigura energie electrică ieftină, va creea locuri de muncă, va duce mai multe venituri din taxe şi va majora PIB-ul cu 1%. De asemnea, dobânzile liniei de credit sunt mai mici decât cea pe care Ungaria ar fi obţinut-o pe piaţă, de 5,2%.
O problemă scoasă în evidenţă de critici este aceea că negocierile au fost anunţate din senin şi că Rosatom a fost selectată fără o licitaţie publică, deşi guvernul a anunţat de mai multe ori că va fi o licitaţie. Decizia Budapestei a lezat interesele SUA, deoarece compania americană Westinghouse intenţiona să înainteze o ofertă.
De asemenea, criticilor le este greu să înţeleagă cum alegerea Rusiei ca partener pentru dezvoltarea industriei nucleare va ajuta Ungaria să devină independentă energetic.
“Pare mai degrabă că Ungaria, devenită membru NATO în 1999, s-a aruncat de bunăvoie într-o dependenţă financiară faţă de Rusia mai adâncă decât până acum din cauza importurilor de petrol şi gaze naturale ruseşti”, spune András Rácz, profesor la Universitatea Catolică Pázmány Péter din Budapesta.
Circa 80% din consumul de gaze naturale al Ungariei este asigurat cu importuri din Rusia.
“Motivul acestui acord ar putea fi chiar simplu, şi negativ – acela că Orban se deschide Estului pentru a distanţa Ungaria de UE şi creează noi legături economice cu Rusia şi alţi parteneri care nu vor încerca să-i influenţeze ţelurile şi politicile economice pentru Ungaria”, a concluzionat István Hegedüs, preşedintele ONG-ului independent Hungarian Europe Society axat pe relaţiile Ungariei cu UE.
Dependenţa Ungariei de Rusia în cifre
n 99% din petrolul consumat de Ungaria şi 80% din gazele naturale reprezintă importuri din Rusia. Din acest punct de vedere, Ungaria ocupă locul 2 în UE în topul statelor în funcţie de dependenţa energetică faţă de Rusia;
n 90% din importurile Ungariei din Rusia sunt reprezentate de petrol şi gaze naturale;
n Combustibilul singurei centrale nucleare a Ungariei este importat din Rusia. Centrala nucleară asigură 40% din producţia de energie a ţării;
n Rusia este cel mai mare partener comercial din afara UE al Ungariei.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
