Muncitor în construcţii sau în curăţenie, taximetrist, recepţioner la hoteluri sau ospătar în restaurante, casier în supermarketuri, bucătar sau asistent medical – sunt, în general, meseriile pe care angajatorii din alte state europene le pun la dispoziţia românilor care vor să plece la muncă în străinătate în 2014, potrivit datelor de pe portalurile de recrutare.
Cu toate acestea, „invazia” mult discutată a românilor şi a bulgarilor în statele în care s-a liberalizat piaţa muncii de la 1 ianuarie (Marea Britanie, Germania, Austria, Belgia, Franţa, Malta, Luxemburg sau Ţările de Jos) este puţin probabil să se producă, spun angajatorii locali, dar şi românii care lucrează deja în aceste state.
De altfel, românii care au studiat şi care lucrează deja în Marea Britanie spun că cine voia să lucreze în acest stat putea să lucreze şi înainte de 2014.
„Majoritatea românilor care lucrează în Marea Britanie au contracte de tip PFA (self-employed), pentru care nu au existat niciodată restricţii. Mulţi români lucrează în construcţii – este aproape imposibil să treci pe lângă un şantier şi să nu auzi vorbindu-se româneşte –, în curăţenie, în taximetrie sau în baby-sitting”, a spus Lucian S., 25 de ani, programator la o companie telecom din Marea Britanie şi absolvent al Facultăţii de Calculatoare – specializarea Inteligenţă Artificială – în cadrul Universităţii Sheffield din Marea Britanie.
El locuieşte de cinci ani în Londra. Lucian a mai explicat că, înainte de 1 ianuarie 2014, românii care voiau să lucreze sau să locuiască în Marea Britanie trebuiau să obţină unul dintre cele trei tipuri de card. Cel albastru era cel pentru care punctajul obţinut se calcula în funcţie de studiile candidaţilor – de licenţă, masterat sau doctorat – absolvite fie în Marea Britanie, fie în România, dar şi în funcţie de vârstă – cu cât candidatul era mai tânăr, cu atât primea un punctaj mai mare.
Cel galben era temporar, de regulă acordat studenţilor români de la universităţile din străinătate, iar cel mov era obţinut de către angajatorul britanic care voia să angajeze candidatul român, după ce a demonstrat că nu a găsit un candidat mai bun de naţionalitate britanică pentru acel post.
În prezent, pe platforma de recrutare Tjobs.ro, care reuneşte ofertele angajatorilor străini care vor să recruteze personal din România, există aproape 14.000 de anunţuri de angajare.
În lunile de vară ale anului trecut, cele mai multe oferte de angajare pentru români – dintr-un total de aproape 88.000 de oferte de muncă disponibile – au provenit din state precum Marea Britanie, Germania, Grecia, Franţa sau Italia. Angajatorii străini au căutat, în general, personal medical sau angajaţi care să lucreze în domenii precum hoteluri şi restaurante, îngrijire bătrâni, comerţ, agricultură sau construcţii, potrivit Tjobs.ro.
„Principala modificare adusă de eliminarea restricţiilor o reprezintă faptul că românii care vor să lucreze în Marea Britanie nu trebuie să mai aştepte timp de 4 – 5 luni pentru permisul de muncă, timp în care trebuiau să vină cu bani de acasă pentru a se întreţine, având în vedere că una dintre condiţiile pentru obţinerea permisului de muncă o reprezenta contractul de închiriere a unei locuinţe”, a mai spus Lucian. Fără permis de muncă, angajaţii imigranţi nu puteau începe să lucreze în Marea Britanie.
Tot din timpul facultăţii s-a angajat în Marea Britanie şi Ciprian (30 de ani) din Tulcea, care munceşte din 2004 în Anglia şi lucrează în prezent pe poziţia de corporate logistics assistant la Aldi (Birmingham), o companie de retail cash and carry cu capital german. El a ajuns în Marea Britanie direct de pe băncile facultăţii (în timpul cursurilor la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti), când a plecat printr-un program numit Concordia-Work Placement, ca angajat la o fermă de flori.
El câştiga 4,6 lire sterline (23 de lei) pe oră, adică 800 şi 900 de lire pe lună (4.500 - 5.500 de lei). După ce a terminat studiile în ţară s-a înscris la un program de master la Universitatea Salford din Marea Britanie. Ulterior, s-a angajat la compania de logistică Wincanton, iar din mai 2012 la compania Aldi. După finalizarea studiilor în Marea Britanie a ajuns să fie plătit cu 16 lire sterline pe oră, adică să câştige un salariu de peste 2.500 de lire sterline net pe lună (13.500 de lei pe lună). Pe chirie se duc circa 500 de lire sterline (o casă cu două dormitoare).
„În România mai vin doar pentru vacanţe. Viaţa este mai uşoară aici, banul are mare putere. Cu 40 de lire (220 de lei) îţi faci cumpărături pe toată săptămâna. Îţi poţi permite să mai şi strângi bani din salariu pentru economii şi să mergi şi în vacanţă.” El mai spune că în Birmingham mai lucrează români pentru Jaguar dar şi în IT şi mai puţin a văzut români în restaurante, baruri sau hoteluri. Ciprian spune că nu plănuieşte să se mai întoarcă în ţară.
De altfel, chiar şi ziarele franceze au scris că eliminarea restricţiilor privind munca românilor în Franţa nu va afecta piaţa muncii franceze. Cotidianul Les Echos, de exemplu, a scris că deschiderea pieţei muncii franceze către muncitorii români s-a făcut treptat din 2007 încoace şi că nu estimează un val mare de imigranţi.
Angajatorii români: Nu statele pentru care s-a liberalizat piaţa muncii sunt ţinta românilor care vor să emigreze
Angajatorii români spun că, de regulă, majoritatea românilor care vor să emigreze pleacă în statele în care se integrează mai uşor din punct de vedere cultural.
„Dacă cineva voia să plece până în prezent în statele în care existau restricţii, pleca oricum. Oamenii pleacă în general în ţările latine, în Spania şi Italia, unde se integrează mult mai uşor, nu în Anglia, unde se adaptează mai greu şi au barieră lingvistică. Va rămâne însă tendinţa «exodului de creiere», oamenii foarte bine pregătiţi care vor putea acum să plece mai uşor la muncă în alte state europene”, a spus Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi muncă temporară Adecco România.
Chiar dacă o parte dintre angajatorii din zona IT spuneau că se aşteaptă la un nou val de plecări ale programatorilor pe fondul eliminării restricţiilor de pe piaţa muncii, nivelul salarial al angajaţilor din IT din România este suficient de mare încât să nu influenţeze plecarea.
„IT-ştii din România trăiesc atât de bine, mai bine ca niciodată, şi au salarii suficient de bune încât să nu fie tentaţi să plece. Nu softiştii sunt cei care vor să plece, ci muncitorii care vor să presteze munci mai puţin literate”, a spus Liviu Drăgan, directorul general al producătorului de software TotalSoft.
Companiile aeriene speră la un trafic mai mare pe ruta Bucureşti – Londra
În Marea Britanie locuiesc circa 100.000 de români, potrivit datelor de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii din Marea Britanie începând cu anul acesta a adus în România mai multe companii aeriene care mizează pe traficul de pe ruta Bucureşti-Londra.
Curselor operate spre Londra de Tarom, British Airways, Wizz Air şi Blue Air li s-au adăugat şi zborurile realizate de low-costul easyJet. Englezii de la easyJet, al doilea cel mai mare operator low-cost după Ryanair, cu circa 50 de milioane de pasageri anul trecut, au intrat la finalul lui octombrie cu zboruri de pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni) spre Londra (Gatwick), pe care le vor efectua de patru ori pe săptămână. Gatwick este al doilea mare aeroport internaţional din Londra după Heathrow. Mai mult, din acest an şi gigantul low-cost Ryanair are zboruri pe ruta Bucureşti-Londra.
Odată cu intrarea acestor noi companii aeriene low-cost, românii vor avea zboruri pe toate aeroporturile din Londra: pe Heathrow cu Tarom şi British Airways, pe Luton cu Blue Air şi Wizz Air, pe Gatwick cu easyJet şi pe Stansted cu Ryanair.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
