Noul Cod al insolvenţei - un act normativ a cărui adoptare a fost însoţită de nenumătate controverse şi declaraţii politice belicoase - a devenit lege după ce a fost promulgat de preşedintele Traian Băsescu şi publicat miercuri în Monitorul Oficial.
Forma actuală a legii menţine majoritatea amendamentelor propuse de specialiştii insolvenţei, inclusiv limitele de un an şi trei ani pentru perioada de observaţie şi, respectiv, cea de reorganizare.
Documentul intră în vigoare pe un fundal în care insolvenţa a devenit o prezenţă apăsătoare în economia locală, după cinci ani de criză economică, iar procedurile de insolvenţă rezultă, în proporţie de peste 90%, în faliment.
Numărul de insolvenţe înregistrate în economia locală era în creştere cu 10% la finalul anului trecut, până la 29.500. De la începutul crizei până la finalul anului trecut au intrat în insolvenţă peste 130.000 de societăţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.
Procedura insolvenţei este acompaniată însă în spaţiul public de suspiciunea de fraudă, în sensul că proprietarii de companii acumulează datorii după care solicită intrarea în insolvenţă, ulterior în faliment, lăsând creditorii cu creanţe neacoperite.
Propunere neconstituţională
Anul trecut – după ce despre un nou cod s-a discutat intens cam trei ani – guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a încercat să implementeze un Cod al insolvenţei, invocând nevoia de a combate insolvenţele frauduloase.
Documentul a fost puternic contestat de specialişti şi de mediul de afaceri. Actul normativ, intrat în vigoare la data de 25 octombrie, a fost anulat de Curtea Constituţională la mai puţin de o săptămână, astfel că s-a revenit la legislaţia anterioară în ceea ce priveşte insolvenţa.
Contestaţiile specialiştilor s-au referit în primul rând la perioada de reorganizare, care fusese limitată la un an, şi la faptul că planul de reorganizare are nevoie de aprobarea deţinătorilor a 50% din creanţe. Un alt aspect problematic semnalat a fost posibilitatea executării silite a anumitor creanţe în timpul procedurilor de insolvenţă, când debitorul ar trebui să fie protejat de executări silite.
Preşedintele a promulgat pe 24 iunie noul Cod al insolvenţei în varianta aprobată de Camera Deputaţilor, cu majoritatea amendamentelor propuse de specialiştii insolvenţei şi mediul de afaceri. Limita perioadei de reorganizare a fost lăsată la trei ani, aşa cum prevedea legislaţia anterioară, iar cuantumul creanţelor necesar aprobării planului de reorganizare a fost redus la 30%.
Una dintre cele mai importante modificări aduse procedurii de insolvenţă prin noua legislaţie este reducerea perioadei de observaţie, intervalul dintre începutul procedurii de insolvenţă şi data confirmării planului de reorganizare.
Potrivit opiniilor exprimate de specialişti în mai multe ocazii, în legislaţia anterioară procedurile de insolvenţă ajungeau uneori să fie extinse cu ani de zile din cauza contestaţiilor formulate în perioada de observaţie.
Problema facturii la utilităţi
Legea insolvenţei în forma actuală acordă societăţii în insolvenţă un termen de 90 de zile pentru plata facturilor la apă şi energie, altfel serviciile respective sunt întrerupte. În condiţiile în care mari consumatori de energie, precum Oltchim, sunt în insolvenţă, o întrerupere a alimentării cu energie ar avea un impact negativ puternic. Ca atare, prevederea a fost unul dintre principalele argumente ale unei contestaţii depuse de liberali şi democrat-liberali la Curtea Constituţională. În mai, Curtea Constituţională a decis că legea insolvenţei este constituţională şi a respins sesizarea liberalilor.
Premierul Victor Ponta a acuzat în repetate rânduri că bugetul de stat suferă pierderi însemnate pentru că nu-şi recuperează banii ca urmare a amânării intrării în vigoare a codului, din cauza intervenţiei Curţii Constituţionale sau a preşedintelui Băsescu.
Principalele schimbări din noul Cod al insolvenţei
+ Menţine la trei ani durata maximă a perioadei de reorganizare.
+ Reduce la un an perioada de observaţie (între începutul procedurii de insolvenţă şi data confirmării planului de reorganizare).
+ Reduce la 30% din total cuantumul creanţelor pe care trebuie să le deţină creditorii care aprobă planul de reorganizare.
+ Executarea silită pe perioada procedurii de insolvenţă nu mai e o opţiune. Pentru creanţe apărute după începerea procedurii de insolvenţă, neplătite în termen de 60 de zile, se va putea deschide procedura de faliment.
+Interzice conversia creanţelor în participaţii în timpul procedurii de insolvenţă. Permite această conversie în faza de preinsolvenţă.
+ Introduce un termen de 90 de zile pentru plata facturilor de apă, gaze şi electricitate. Dincolo de acest termen, serviciile în cauză pot fi întrerupte.
