Populatia Romaniei consuma lunar peste 70 de milioane de flacoane PET, ceea ce inseamna peste 3.000 tone de deseuri.
In Romania, insa, activitatea de reciclare nu se situeaza la un nivel corespunzator si nici nu este incurajata, din cauza lipsei de tehnologie, afirma Alina Firescu, directorul general al firmei Esox Bucuresti, societate cu capital integral romanesc care activeaza in domeniul ambalajelor.
In 1996, dupa ce a studiat analiza politica in cadrul acolii Nationale de Studii Politice si Administrative din Capitala si patru ani de drept - doi la Bucuresti si doi la Sorbona, Alina Firescu, directorul general al firmei Esox, s-a hotarat sa investeasca 150.000 de dolari in domeniul producerii de flacoane PET, "cu ajutorul unor finantatori".
"Ideea cu PET-ul are mai multe origini - de exemplu, la Paris aveam niste colegi de camin, doctoranzi in chimie, care studiau acest lucru", afirma Firescu.
Investitiile de la Caracal
La inceput, a construit o fabrica in Caracal, o cladire de 700 de metri patrati, cu doua nivele si subsol, care avea doar un utilaj de suflat semi-automat.
"In acea perioada am fost printre primele trei fabrici de acest gen. Era o nebunie. Toata lumea voia sa imbutelieze in PET, pentru ca e foarte usor, sticla nu se mai sparge si nu mai trebuie spalata", precizeaza directorul general al Esox. Clientii firmei, in aceea perioada, erau fabricile de ulei, in principal Muntenia, Solaris si cea de la Rosiori.
In 1998, fabrica a cumparat alte utilaje de suflat automate si a inceput colaborarea cu Pepsi Romania, care beneficia de peste jumatate din productia de sticle PET. Un an mai tarziu, Esox a inceput sa produca preforme, "care se introduc intr-un cuptor, apoi in matrita si cu ajutorul compresorului se umfla si iau forma sticlei finale", spune Firescu.
Ulterior, firma Esox a achizitionat si utilajele necesare producerii de ambalaje pentru industria farmaceutica si cosmetica. In aproximativ doua luni, dupa terminarea testelor, urmeaza sa intre pe piata producerii de flacoane pentru medicamente si de cutii pentru creme farmaceutice si cosmetice.
Anul trecut, firma Esox a cumparat tot in Caracal a doua fabrica, in suprafata de 30.000 de metri patrati, cu doua hale industriale a cate 3.000 de metri patrati fiecare. Investitiile realizate de firma pana in prezent totalizeaza 1,5 milioane de dolari.
"Esox are in prezent 130 de angajati, in conditiile in care toate masinile sunt automate. Firma realizeaza din producerea de sticle PET si preforme o cifra de afaceri de 180.000- 200.000 de dolari pe luna", precizeaza Firescu.
Pe canicula, pretul sticlelor creste
Piata producerii de sticle PET este impartita in trei: cei care au utilaje semiautomate si produc intre 300.000 si un milion de sticle pe luna; cei care produc peste 1,5 milioane de sticle pe luna si cel mai mare producator de sticle PET din Romania, fabrica Pet Cilb de la Balotesti.
In cazul producerii de preforme exista 5-6 firme mai mici, care produc cam doua milioane pe luna, si firme mari, care produc peste trei milioane de preforme pe luna. Firma Esox produce intre 4 si 5 milioane de sticle PET si cam tot atatea preforme.
Cei mai importanti clienti sunt Pepsi Romania, Fabrica de Ulei Rosiori, Oltchim, Raureni, Anamco Drinks. "Piata variaza foarte mult in functie de materia prima si de anotimp. Pretul scade putin in lunile octombrie, noiembrie, ianuarie si februarie, iar in lunile de vara creste.
Sticlele produse sunt de la 0,5 litri pana la 5 litri si costa de la sase centi - cele mai mici - pana la 32 de centi - cele mai mari", mentioneaza Firescu.
Materia prima folosita la producerea sticlelor este alcatuita din granule albe mici, importate din Italia si Germania sau achizitionate de la unicul producator din tara, fabrica Pet King din Campulung.
Unul dintre concurentii firmei Esox este fabrica Pet Cilb, dar, in opinia Alinei Firescu, in tara nu exista "o concurenta reala, ca in Occident".
"In ceea ce priveste producerea de preforme, concurenta nu exista, noi ne raportam doar la firmele din strainatate. Ceea ce ne diferentiaza pe noi de ceilalti producatori este calitatea si modul igienic de a lucra", apreciaza directorul general al Esox.
Ea considera ca fabricarea ambalajelor PET este o afacere profitabila, al carei potential va creste tot mai mult in urmatorii ani.
"In urma cu zece zile am participat la Budapesta la Conferinta mondiala a PET-ului si predictiile sunt ca, in zece ani, volumul de PET folosit se va dubla", afirma Firescu.
Sticlele PET folosite la imbutelierea laptelui, a berii sau a vinului sunt realizate cu instalatii multilayer, care nu exista inca in Romania.
"Cu ajutorul acestei instalatii, intre cei doi pereti ai sticlei PET se mai introduce unul de grafit, astfel incat sa nu se modifice si sa creasca termenul de valabilitate al produselor respective. In Occident, firme precum Carlsberg sau Heineken folosesc deja acest procedeu", afirma Alina Firescu.
Gunoiul ca materie prima
Pe langa producerea de sticle pentru apa minerala, pentru bauturi racoritoare, bauturi alcoolice, ulei si pentru detergent lichid, firma Esox isi propune sa-si suplimenteze capacitatea de productie si sa intre in sectorul de reciclare a deseurilor PET.
"Populatia Romaniei consuma pe luna 70 de milioane de flacoane PET, care pot fi reciclate, transformate in materie prima si folosite apoi la fabricarea de fibre, pelicula de film sau folie", afirma Firescu.
Firma lucreaza deja la un proiect care isi propune colectarea deseurilor PET si transformarea lor in materii prime, avand in vedere faptul ca, in acest moment, productia interna de ambalaje ofera doar 40% din necesarul pietei romanesti, iar materia prima este importata in proportie de 90%.
Pentru ca proiectul sa fie fiabil, este necesar ca firma sa aiba sprijinul autoritatilor locale. "Am avut discutii cu reprezentantii primariilor din mai multe orase importante, iar cu zece dintre ele am incheiat contracte conform carora, in schimbul unei sume de bani, adminstratia locala colecteaza deseurile PET din orasul respectiv", precizeaza Firescu.
In Romania, spre deosebire de tarile din Vest, reciclarea ambalajelor PET nu este obligatorie. In Germania, spre exemplu, compania Coca-Cola isi colecteaza propriile flacoane de pe piata, prin intermediul distribuitorilor.
De asemenea, in Germania, Italia si Franta, cei care nu separa gunoiul menajer de PET sunt amendati, a adaugat directorul general al Esox.
Sticlele PET nefiind biodegradabile, statul roman ar trebui sa impuna producatorilor o taxa pentru ca ambalajele sa fie apoi colectate, considera Firescu.
Aceasta situatie ar urma sa fie reglementata printr-un act normativ care sa implice si administratiile locale si care sa oblige populatia sa separe gunoiul menajer de cel PET.
"Langa pubelele de gunoi din magazine, restaurante si parcuri, primariile ar trebui sa amplaseze saci unde sa fie puse aceste ambalaje, care apoi, contra cost, pe baza de contract, sa fie livrate fabricilor de reciclare", spune Alina Firescu.
Infrastructura costa enorm
Firma Esox a incheiat un contract cu o firma importanta in producerea de utilaje pentru reciclare, cu scopul de a achizitiona un asemenea utilaj, care costa peste 1,5 milioane de dolari.
"Utilajul in sine este scump, dar ceea ce ne omoara este costul infrastructurii necesare pentru colectarea acestor ambalaje. Chiar daca incheiem un contract cu administratia locala, tot trebuie sa avem cate un centru in principalele orase, care sa verifice si sa coordoneze activitatea", afirma Alina Firescu.
In plus, o data inceputa activitatea, utilajul respectiv recicleaza o mie de kilograme pe ora, adica aproximativ 720 de tone pe luna, "ceea ce inseamna ca trebuie sa ai si banii necesari colectarii acestei cantitati de deseuri".
Proiectul de reciclare este deja inregistrat si depus la nenumarate fonduri de finantare.
"Se vorbeste atat despre fondurile de mediu de care dispune statul roman, dar ca sa ajungi la ele este foarte greu. In acest moment, pentru mine este clar ca acest proiect il voi pune in practica cu fonduri de la o banca si in nici un caz cu cele care vin pentru mediu sau pentru IMM-uri, pentru ca la accesul la acestea e foarte greu", comenteaza Alina Firescu.
Unora le place sa faca bani din plastic
Diana Sava
Populatia Romaniei consuma lunar peste 70 de milioane de flacoane PET, ceea ce inseamna peste 3.000 tone de deseuri.
In Romania, insa, activitatea de reciclare nu se situeaza la un nivel corespunzator si nici nu este incurajata, din cauza lipsei de tehnologie, afirma Alina Firescu, directorul general al firmei Esox Bucuresti, societate cu capital integral romanesc care activeaza in domeniul ambalajelor.
In 1996, dupa ce a studiat analiza politica in cadrul acolii Nationale de Studii Politice si Administrative din Capitala si patru ani de drept - doi la Bucuresti si doi la Sorbona, Alina Firescu, directorul general al firmei Esox, s-a hotarat sa investeasca 150.000 de dolari in domeniul producerii de flacoane PET, "cu ajutorul unor finantatori".
"Ideea cu PET-ul are mai multe origini - de exemplu, la Paris aveam niste colegi de camin, doctoranzi in chimie, care studiau acest lucru", afirma Firescu.
Investitiile de la Caracal
La inceput, a construit o fabrica in Caracal, o cladire de 700 de metri patrati, cu doua nivele si subsol, care avea doar un utilaj de suflat semi-automat.
"In acea perioada am fost printre primele trei fabrici de acest gen. Era o nebunie. Toata lumea voia sa imbutelieze in PET, pentru ca e foarte usor, sticla nu se mai sparge si nu mai trebuie spalata", precizeaza directorul general al Esox. Clientii firmei, in aceea perioada, erau fabricile de ulei, in principal Muntenia, Solaris si cea de la Rosiori.
In 1998, fabrica a cumparat alte utilaje de suflat automate si a inceput colaborarea cu Pepsi Romania, care beneficia de peste jumatate din productia de sticle PET. Un an mai tarziu, Esox a inceput sa produca preforme, "care se introduc intr-un cuptor, apoi in matrita si cu ajutorul compresorului se umfla si iau forma sticlei finale", spune Firescu.
Ulterior, firma Esox a achizitionat si utilajele necesare producerii de ambalaje pentru industria farmaceutica si cosmetica. In aproximativ doua luni, dupa terminarea testelor, urmeaza sa intre pe piata producerii de flacoane pentru medicamente si de cutii pentru creme farmaceutice si cosmetice.
Anul trecut, firma Esox a cumparat tot in Caracal a doua fabrica, in suprafata de 30.000 de metri patrati, cu doua hale industriale a cate 3.000 de metri patrati fiecare. Investitiile realizate de firma pana in prezent totalizeaza 1,5 milioane de dolari.
"Esox are in prezent 130 de angajati, in conditiile in care toate masinile sunt automate. Firma realizeaza din producerea de sticle PET si preforme o cifra de afaceri de 180.000- 200.000 de dolari pe luna", precizeaza Firescu.
Pe canicula, pretul sticlelor creste
Piata producerii de sticle PET este impartita in trei: cei care au utilaje semiautomate si produc intre 300.000 si un milion de sticle pe luna; cei care produc peste 1,5 milioane de sticle pe luna si cel mai mare producator de sticle PET din Romania, fabrica Pet Cilb de la Balotesti.
In cazul producerii de preforme exista 5-6 firme mai mici, care produc cam doua milioane pe luna, si firme mari, care produc peste trei milioane de preforme pe luna. Firma Esox produce intre 4 si 5 milioane de sticle PET si cam tot atatea preforme.
Cei mai importanti clienti sunt Pepsi Romania, Fabrica de Ulei Rosiori, Oltchim, Raureni, Anamco Drinks. "Piata variaza foarte mult in functie de materia prima si de anotimp. Pretul scade putin in lunile octombrie, noiembrie, ianuarie si februarie, iar in lunile de vara creste.
Sticlele produse sunt de la 0,5 litri pana la 5 litri si costa de la sase centi - cele mai mici - pana la 32 de centi - cele mai mari", mentioneaza Firescu.
Materia prima folosita la producerea sticlelor este alcatuita din granule albe mici, importate din Italia si Germania sau achizitionate de la unicul producator din tara, fabrica Pet King din Campulung.
Unul dintre concurentii firmei Esox este fabrica Pet Cilb, dar, in opinia Alinei Firescu, in tara nu exista "o concurenta reala, ca in Occident".
"In ceea ce priveste producerea de preforme, concurenta nu exista, noi ne raportam doar la firmele din strainatate. Ceea ce ne diferentiaza pe noi de ceilalti producatori este calitatea si modul igienic de a lucra", apreciaza directorul general al Esox.
Ea considera ca fabricarea ambalajelor PET este o afacere profitabila, al carei potential va creste tot mai mult in urmatorii ani.
"In urma cu zece zile am participat la Budapesta la Conferinta mondiala a PET-ului si predictiile sunt ca, in zece ani, volumul de PET folosit se va dubla", afirma Firescu.
Sticlele PET folosite la imbutelierea laptelui, a berii sau a vinului sunt realizate cu instalatii multilayer, care nu exista inca in Romania.
"Cu ajutorul acestei instalatii, intre cei doi pereti ai sticlei PET se mai introduce unul de grafit, astfel incat sa nu se modifice si sa creasca termenul de valabilitate al produselor respective. In Occident, firme precum Carlsberg sau Heineken folosesc deja acest procedeu", afirma Alina Firescu.
Gunoiul ca materie prima
Pe langa producerea de sticle pentru apa minerala, pentru bauturi racoritoare, bauturi alcoolice, ulei si pentru detergent lichid, firma Esox isi propune sa-si suplimenteze capacitatea de productie si sa intre in sectorul de reciclare a deseurilor PET.
"Populatia Romaniei consuma pe luna 70 de milioane de flacoane PET, care pot fi reciclate, transformate in materie prima si folosite apoi la fabricarea de fibre, pelicula de film sau folie", afirma Firescu.
Firma lucreaza deja la un proiect care isi propune colectarea deseurilor PET si transformarea lor in materii prime, avand in vedere faptul ca, in acest moment, productia interna de ambalaje ofera doar 40% din necesarul pietei romanesti, iar materia prima este importata in proportie de 90%.
Pentru ca proiectul sa fie fiabil, este necesar ca firma sa aiba sprijinul autoritatilor locale. "Am avut discutii cu reprezentantii primariilor din mai multe orase importante, iar cu zece dintre ele am incheiat contracte conform carora, in schimbul unei sume de bani, adminstratia locala colecteaza deseurile PET din orasul respectiv", precizeaza Firescu.
In Romania, spre deosebire de tarile din Vest, reciclarea ambalajelor PET nu este obligatorie. In Germania, spre exemplu, compania Coca-Cola isi colecteaza propriile flacoane de pe piata, prin intermediul distribuitorilor.
De asemenea, in Germania, Italia si Franta, cei care nu separa gunoiul menajer de PET sunt amendati, a adaugat directorul general al Esox.
Sticlele PET nefiind biodegradabile, statul roman ar trebui sa impuna producatorilor o taxa pentru ca ambalajele sa fie apoi colectate, considera Firescu.
Aceasta situatie ar urma sa fie reglementata printr-un act normativ care sa implice si administratiile locale si care sa oblige populatia sa separe gunoiul menajer de cel PET.
"Langa pubelele de gunoi din magazine, restaurante si parcuri, primariile ar trebui sa amplaseze saci unde sa fie puse aceste ambalaje, care apoi, contra cost, pe baza de contract, sa fie livrate fabricilor de reciclare", spune Alina Firescu.
Infrastructura costa enorm
Firma Esox a incheiat un contract cu o firma importanta in producerea de utilaje pentru reciclare, cu scopul de a achizitiona un asemenea utilaj, care costa peste 1,5 milioane de dolari.
"Utilajul in sine este scump, dar ceea ce ne omoara este costul infrastructurii necesare pentru colectarea acestor ambalaje. Chiar daca incheiem un contract cu administratia locala, tot trebuie sa avem cate un centru in principalele orase, care sa verifice si sa coordoneze activitatea", afirma Alina Firescu.
In plus, o data inceputa activitatea, utilajul respectiv recicleaza o mie de kilograme pe ora, adica aproximativ 720 de tone pe luna, "ceea ce inseamna ca trebuie sa ai si banii necesari colectarii acestei cantitati de deseuri".
Proiectul de reciclare este deja inregistrat si depus la nenumarate fonduri de finantare.
"Se vorbeste atat despre fondurile de mediu de care dispune statul roman, dar ca sa ajungi la ele este foarte greu. In acest moment, pentru mine este clar ca acest proiect il voi pune in practica cu fonduri de la o banca si in nici un caz cu cele care vin pentru mediu sau pentru IMM-uri, pentru ca la accesul la acestea e foarte greu", comenteaza Alina Firescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
