♦ „Nelegitimitatea vine atunci când obiectivul nu mai este să protejez sistemul de un client rău platnic, ci devine acela de a ţine clienţii captivi, astfel încât să nu îi las să plece către alte bănci“, spune şeful Consiliului Concurenţei ♦ Cele zece bănci anchetate de Consiliul Concurenţei sunt Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Alpha Bank, Garanti Bank, Credit Europe Bank şi First Bank ♦ Pe lângă inspecţiile inopinate derulate la cele zece bănci în cadrul anchetei, Consiliul Concurenţei investighează şi Biroul de Credit şi Asociaţia Română a Băncilor.
Consiliul Concurenţei a deschis o nouă anchetă în sectorul bancar care are la bază suspiciuni cu privire la modul în care se calculează scorul FICO, în funcţie de care este evaluată capacitatea unui client de a rambursa un credit, întrucât acesta ar putea limita accesul persoanelor fizice la credite. Iar preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu susţine că nelegitimitatea vine atunci când obiectivul nu mai este să protejeze sistemul de un client rău platnic, ci devine acela de a ţine clienţii captivi, astfel încât să nu îi lase să plece către alte bănci.
„Ştim că în momentul în care se fac mai multe interogări la Biroul de Credit pentru un potenţial client, scorul său devine mai slab şi este văzut ca fiind un client mai riscant pentru bănci. Se ajunge, astfel, la situaţia în care unii clienţi să nu mai fie eligibili pentru creditare. Suspiciunea noastră este că prin acest mecanism scade concurenţa între bănci şi se îngreunează migraţia clienţilor de la o bancă la alta. Încercăm să aflăm dacă aceste suspiciuni se confirmă sau dacă există o altă explicaţie. Ne aşteptăm ca băncile să spună că vor să evite fraudele“, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, la emisiunea zilnică de business ZF Live.
FICO Score de la Biroul de Credit este un număr rezultat în urma aplicării unei metode statistice care ia în calcul mai multe elemente pe baza cărora băncile stabilesc gradul de risc al unui potenţial client ce solicită un credit către o instituţie financiară. Cele zece bănci anchetate de Consiliul Concurenţei sunt Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Alpha Bank, Garanti Bank, Credit Europe Bank şi First Bank.
Colectarea informaţiilor despre capacitatea de a rambursa un credit a clienţilor, mai spune preşedintele Consiliului Concurenţei, nu este nelegitimă la bază, însă dacă motivul acesteia nu mai este cel iniţial, şi anume protejarea sistemului bancar de clienţii rău platnici, ea poate fi considerată o practică nelegitimă.
„Nelegitimitatea vine atunci când obiectivul nu mai este să protejez sistemul de un client rău platnic, ci devine acela de a ţine clienţii captivi, astfel încât să nu îi las să plece către alte bănci“, a explicat el.
Bogdan Chiriţoiu mai spune că autoritatea de concurenţă nu este îngrijorată în ceea ce priveşte concentrarea pe piaţa de retail bancar, întrucât sunt destul de multe bănci la care clienţii pot apela.
Însă, una dintre îngrijorări, potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, ar putea veni din faptul că există o diferenţa mare între dobânda pe care o primesc clienţii când îşi depun banii la bancă şi dobânda care li se cere atunci când iau banii de la bancă, care este mai mare decât în alte ţări, subliniază el.
Pe lângă inspecţiile inopinate derulate la cele zece bănci în cadrul celei mai recente anchete, Consiliul Concurenţei investighează şi Biroul de Credit şi Asociaţia Română a Băncilor.
Biroul de Credit este o societate pe acţiuni înfiinţată la sfârşitul anului 2003, având, la ora actuală, ca acţionari 18 bănci şi are ca obiect de activitate colectarea/prelucrarea de date privind portofoliul de clienţi persoane fizice ai participanţilor.
Aceste controale vin după ce în luna noiembrie a anului trecut inspectorii de la Consiliul Concurenţei au mers în birourile celor zece bănci care cotează ROBOR-ul, în urma creşterii substanţiale a acestui indicator, începând o investigaţie legată de posibile înţelegeri pe piaţa monetară interbancară pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR. Însă, până în prezent, nu a fost finalizată această anchetă.
Bogdan Chiriţoiu spune că atât investigaţia demarată de Consiliul Concurenţei privind posibile înţelegeri pe piaţa monetară interbancară pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, cât şi cea legată de presupusa limitare a accesului persoanelor fizice la credite ar putea fi finalizate în a doua jumătate a anului viitor.
Ce a mai spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei:
► Pentru mine este greu de explicat de ce avem atât de puţine active bancare, de ce avem atât de puţine credite în economia românească. BNR este mândră că are o reglementare strictă, că de 20 de ani nu mai avem falimente bancare şi are motivele sale pentru a spune că suntem mai conservatori în România, că protejăm băncile şi că nu vrem să fie o concurenţă prea puternică între ele pentru că asta ne face vulnerabili
► La prima vedere, atunci când vezi profiturile mari ale băncilor, te gândeşti că undeva concurenţa este mai mică decât în alte zone. Am pornit investigaţia uitându-ne, în primul rând, la ROBOR. Vom vedea ce găsim în acest sens, dacă există vreun comportament incorect care ar justifica aceste profituri
► A oferi comisioane diferenţiate pentru clienţii care vin cu salariul la o anumită bancă poate fi un mod de fidelizare.
Astfel de strategii pot, însă, să fie neconcurenţiale în anumite situaţii. Pot spune că faptul că eu şi mulţi ca mine suntem clienţi Revolut arată că anumite servicii nu au fost oferite prompt de anumite bănci existenteî
► „Trebuie să ne uităm dacă perceperea unui comision diferit pentru retragerea de la bancomatele unei bănci, alta decât cea la care un client are cardul, nu este o metodă prin care clienţii sunt legaţi de băncile care au reţele mari de bancomate. E important să vedem dacă respectivele comisioane sunt suficient de mici, astfel încât clienţii altor bănci să îşi permită să retragă bani de la alte bancomate decât cele la care au card“.
