♦ Marile hoteluri din Bucureşti şi din ţară au avut o creştere de 16% a preţurilor, majorări venite pe seama costurilor mai mari.
Jumătate din numărul real de turişti ajunşi în Bucureşti se cazează în casele şi apartamentele listate pe platformele de tip Airbnb sau Booking, denumite şi short term rental, spune Simona Constantinescu, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, în cadrul emisiunii de business ZF Live. Multe dintre aceste cazări nu raportează datele, ceea ce face ca statisticile publice despre turism să nu fie conectate cu realitatea din piaţă.
„Nu avem o bază reală de raportare digitalizată, nu ştim unde suntem, nu ştim cât e piaţa neagră. Din păcate, 50% din piaţa turistică a Bucureştiului este cazată în sistem short term rental. Noi semnalăm o concurenţă neloială, pentru că în zona reglementată, pe lângă 14-16 avize pe care trebuie să le obţii ca să poţi asigura cazare clasificată, investiţiile sunt mult mai mari şi plăteşti şi taxe. În preţul pe care îl oferă, hotelierul plăteşte undeva la 30% taxe“, spune Simona Constantinescu.
În cazul apartamentelor listate pe platformele online, acestea fie sunt nevoite să plătească taxe minime, în cazul în care au o formă legală de activitate, sau deloc dacă nu funcţionează sub o entitate. „Există ţări în care platforma este obligată să reţină taxe şi să le vireze către stat. Este o negociere care se face între platforme şi autorităţi astfel încât să se facă raportări. Sunt, de asemenea, ţări unde Airbnb-ul este interzis, partea de short term rental, nu platforma în sine. Oraşe precum Amsterdam, Paris, Florenţa, Barcelona au interzis, nu mai ai voie să închiriezi sub o lună sau poţi închiria dacă turistul stă în casă cu proprietarul“, spune Simona Constantinescu.
Există o diferenţă de date între ce prezintă Institutul Naţional de Statistică din România, care primeşte raportările hotelurilor şi ale unităţilor clasificate, şi Eurostat, care adună datele direct de la platformele de rezervări. Mai mult, pe lângă apartamentele listate pe platformele de rezervări, există şi multe pensiuni şi case turistice care activează în zona gri sau chiar neagră, de unde nu există date.
Astfel, numărul real de turişti şi înnoptări la nivel de ţară este încă o enigmă din cauza celor care nu activează complet în legalitate.
Chiar şi în pofida unei concurenţe neloiale, piaţa hotelieră a avut o creştere de 10% a cererii faţă de anul anterior. Totodată, marile hoteluri din Bucureşti şi din ţară au avut o creştere de 16% a preţurilor, majorări venite pe seama costurilor mai mari.
Simona Constantinescu este de părere că, în pofida acestor creşteri, piaţa hotelieră nu şi-a revenit la nivelul din 2019, considerat anul reper pentru această piaţă, pentru toate tipurile de turism. Spre exemplu, litoralul a avut o scădere faţă de anul anterior, un tip de turism susţinut numai de turiştii români, care anul trecut au preferat destinaţiile externe. Anul trecut, românii au cheltuit 8,5 miliarde euro pe vacanţele în afară, doborând recordul din 2022, când au lăsat peste 7 miliarde euro.
Totuşi, turismul de business, cel mai afectat de pandemie, şi-a revenit la nivelul din 2019, fiind tras în sus şi de un număr mare de evenimente ce au fost organizate anul trecut în Capitală.
Simona Constantinescu spune că legislaţia care reglementează activiatatea de ospitalitate este veche şi este necesară o actualizare la standardele actuale.
„Avem probleme în a funcţiona şi aici ne referim la standardele de clasificare, care fiind foarte vechi şi stabilesc modul în care noi suntem clasificaţi ca hotelieri, inclusiv apartamentele din short term rental sunt clasificate în baza acelui standard, sunt depăşite. Acum 11 ani, când a fost făcut cadrul legislativ, nu erau prinse în acest standard. ANPC ne controlează în baza acelui standard, deşi noi nu mai putem să îl respectăm pentru că e depăşit“, spune ea.
Simona Contantinescu este şi CEO al celui mai mare grup hotelier de pe piaţa locală, ANA Hotels, cu afaceri de 160 milioane lei în 2022, ultimul an pentru care există date publice. Ea spune că businessul a performat bine anul trecut şi a înregistrat o cifră de afaceri în creştere cu 30%. Grupul include hotelul Athenee Palace din Bucureşti, afiliat brandului Intercontinental, Crowne Plaza şi trei unităţi hoteliere din Poiana Braşov - Sportul, Bradul şi Poiana, precum şi hotelul Europa, împreună cu centrul SPA ANA Aslan Health Spa din Eforie Nord.
