„Începând cu anul 2000, decalajul mediu la colectarea TVA a depăşit 40%, cu un nivel de 44% în 2012, cel mai ridicat din Uniunea Europeană şi cu mult peste media de 16% la nivelul EU26. Autorităţile introduc treptat măsuri de îmbunătăţire a colectării TVA, cum ar fi plăţile electronice, o nouă procedură de înregistrare a TVA şi o loterie pentru facturile fiscale“, se arată în raport.
În plus, potrivit raportului CE, rezultatele unui sondaj arată un nivel de satisfacţie al agenţilor economici cu privire la infrastructura din România mai mic decât în orice altă ţară din UE. România are al doilea cel mai slab scor din UE în privinţa percepţiei generale cu privire la infrastructură, la fel ca şi în cazul infrastructurii drumurilor. În ceea ce priveşte căile ferate, România este chiar pe ultimul loc.
Dezvoltarea infrastructurii în România este afectată de rata de absorbţie scăzută a fondurilor europene, spun reprezentanţii CE.
Un alt punct slab al României în viziunea CE este acela că deşi dinamica pe piaţa muncii arată semne de îmbunătăţire, problemele structurale persistă. Sărăcia continuă să afecteze o mare parte a populaţiei.
În raport se menţionează că anul trecut contribuţia pentru asigurări sociale a fost redusă cu 5 pp şi a fost introdusă taxa pe construcţii speciale, care a fost modificată şi redusă în ianuarie 2015.
Comisia Europeană spune că astfel de stimulente sunt folosite de regulă mai mult ca instrumente în perioade de scădere economică. De asemenea, CE a precizat că reducerea CAS va duce la o scădere a veniturilor bugetare de 0,75% din PIB, în acest an.
Raportul mai precizează că programul de restructurare a creditelor persoanelor cu venituri mici sau medii, introdus în iunie 2014, ar putea avea un impact negativ asupra disciplinei creditelor şi ar putea avea ca efect necesitatea unor provizioane suplimentare din partea băncilor.
În urma acestui raport, România a fost inclusă de Comisia Europeană în categoria ţărilor aflate în procedura de dezechilibru macroeconomic.
Ministrul Finanţelor Dariu Vâlcov spune că România nu are ce căuta în rândul ţărilor cu dezechilibru economic (cum a decis Comisia Europeană) întrucât ea are nevoie doar de monitorizare şi acţiuni în planul politicilor. Comisia a decis însă acest lucru întrucât România va ieşi din acordul cu FMI la sfârşitul acestui an şi îşi pune întrebări dacă vom continua linia pe care am început-o sau nu.
