ZF News

Creşterea economică şi noua lege au scăzut cu 50% numărul insolvenţelor, dar din economie lipsesc specialiştii în restructurare

Creşterea economică şi noua lege au scăzut cu 50% numărul insolvenţelor, dar din economie lipsesc specialiştii în restructurare

Autor: Corina Mirea, Cristi Moga

20.02.2015, 00:07 1401

De la intrarea în vigoare a noii legi a insolvenţei, la începutul lunii iulie 2014, numărul dosarelor noi a scăzut cu 50%, dar pon­derea societăţilor care reuşesc să evite falimentul şi să se reorganizeze rămâne scă­zută, în jurul a 5%, şi pe fondul unui număr redus de specialişti capabili să propună un plan de reorganizare.

Dacă în cea de-a doua jumătate a anului 2013 au intrat în insolvenţă în jur de 15.000 de societăţi, în perioada similară a anului trecut nu­mărul acestora a scăzut la circa 7.500, iar ten­dinţa s-a menţinut şi în luna ianuarie, a pre­cizat Arin Stănescu, preşedinte al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă.

Ponderea firmelor care reuşesc să se reor­ganizeze a crescut de la 1,4% spre 5%, pro­cent care s-a menţinut în ultimii trei ani, dar din rândul celor 16.500 de firme din economia locală considerate de impact, având active mai mari de 1,5 milioane de euro, un procent de 14% se află în insolvenţă iminentă, cu un grad de îndatorare mult peste valoarea activelor şi pierderi constante în ultimii ani, potrivit unui studiu al Casei de Insolvenţă Transilvania.

„Am ieşit din criza sistemică, avem creştere economică an de an, factor important care generează o descreştere a numărului de dosare de insolvenţă“, a declarat Arin Stănescu în cadrul evenimentului organizat de ZF, în par­te­ne­riat cu CITR, TZA Insolvenţă, ZRP Insol­vency şi Casa de Insolvenţă Ionescu şi Sava.

Un alt motiv care a provocat scăderea abruptă a numărului de dosare este legat de pre­vederile noii legi a insolvenţei, precum inter­dicţia temporară de a administra alte firme, re­ducerea perioadei de observaţie la un an sau spectrul unor inspecţii fiscale riguroase, iar tendinţa pare să se menţină, cu efecte benefice şi pentru bănci.

„Rata neperformatelor a scăzut de la 21% la 14%. Mă îndoiesc că în următorul an va fi la fel de agresivă panta descrescătoare, dar avem aşteptări să ajungem la o rată de 10%“, a declarat Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.

Antreprenorul Marian Ambrosie, pro­prie­tar al firmei de panificaţie Pati-Pan Mariano, a atras atenţia că unele insolvenţe sunt provocate de incapacitatea statului de a combate eva­ziunea fiscală, motiv pentru care firmele care îşi achită taxele sunt dezavantajate în raport cu competitorii. Chiar şi aşa, procedura insolvenţei a permis firmei să îşi restructureze şi să îşi continue activitatea fără a disponibiliza angajaţi, iar în următoarele luni antreprenorul intenţionează să depună planul de reorganizare ce îi va permite să iasă din insolvenţă.

„Reorganizarea presupune creativitate, curaj şi onestitate. Doar aşa poţi convinge un creditor că ceea ce faci este absolut în regulă, că este protejat şi interesul lui din punct de vedere juridic“, a punctat Stan Tîrnoveanu, partener al ZRP Insolvency.

Cu toate acestea, Vasile Godîncă-Herlea, asociat coordinator al CITR, a arătat că nu­mărul reorganizărilor reuşite rămâne încă scă­zut deoarece multe proceduri sunt deschise târ­ziu, iar numărul „specialiştilor capabili să pro­pună un plan de reorganizare viabil este redus“.

Florin Dănescu de la ARB consideră că este prea devreme pentru a se pronunţa cu privire la efectele noii legi a insolvenţei asupra mediului de business, în timp ce George Albert Ionescu, managing partner al Casei de Insolvenţă Ionescu şi Sava, spune că în ultima perioadă clienţii firmei nu au mai acceptat să intre în insolvenţă de teama inspecţiilor fiscale. „Acest risc îi sperie pe oameni şi îi determină să meargă din timp să negocieze cu creditorii“, a arătat Ionescu.

Dorin Petcu, partener al TZA Insolvenţă, firmă afiliată casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii, consideră că noua lege a adus un plus de echilibru între obligaţiile şi drepturile creditorilor şi debitorilor, iar ideea de restructurare ar trebui privită ca un element de sine stătător, care nu trebuie asociat invariabil cu insolvenţa.

„Restructurarea este un proces de remediere, de a ne aşeja pe baze noi.  Multe din societăţile aflate acum în dificultate financiară au ajuns în această situaţie pentru că în anii de boom şi-au programat investiţii peste puterile lor nu şi-au făcut toate calculele şi nu au restructurat companiile în linie cu investiţia în curs“, a arătat Dorin Petcu.

 

Arin Stănescu, preşedintele UNPIR

+ Am ieşit din criza sistemică, avem creştere economică an de an, factor important care generează o descreştere a numărului de dosare de insolvenţă.

+ Începând cu 2009 au fost introduse în Parlament cinci proiecte de acte normative pe legea insolvenţei persoanelor fizice. Mai nou, s-a intrat în criza CHF-ului şi s-a considerat că insolvenţa persoanelor fizice poate fi folosită ca panaceu, ceea ce este fals, deoarece aceasta se adresează doar persoanelor care nu mai pot plăti.

+ Banca Mondială a făcut bucăţi ultimul proiect pus în discuţie, legea bugetului a trecut şi nu ştim cum ar putea fi finanţat acest proiect. De vreo două săptămâni nu se mai lucrează la el, dar poate reîncepem în curând. Oricum, o astfel de lege nu poate intra în vigoare mai devreme de şase luni. Trebuie făcut şi un studiu de impact. Poate în primul an nu vor fi mai mult de 100.000 de dosare, dar şi acest număr este înspăimântător.

 

Vasile Godîncă-Herlea, asociat coordinator al CITR

+ Din 2007 până în 2014 procentul de reorganizări s-a triplat, dar ponderea acestora în numărul total de insolvenţe, de circa 5%, rămâne încă scăzută. Acest lucru se întâmplă şi pentru că multe proceduri se deschid târziu şi din păcate este un număr redus de specialişti capabili să propună un plan de reorganizare viabil. De asemenea, creditorii au interese divergente şi, cel mai important, există o lipsă de surse de finanţare pentru planurile de reorganizare.

+ Noua lege a insolvenţei a stabilit o super-prioritate pentru finanţările acordate în perioada de observaţie şi în cadrul planului de reorganizare, dar un impediment important în materializarea acestora este faptul că BNR solicită provizionarea creditelor acordate firmelor în insolvenţă.

+ Marile fonduri nu prea investesc în România din cauza dimensiunii reduse a proiectelor şi a randamentelor anuale aşteptate de 20-25%, greu de obţinut în insolvenţă.

 

Stan Tîrnoveanu, partener al ZRP Insolvency S.P.R.L.

+ În ceea ce priveşte insolvenţa grupului de firme, conform noii legi avem o singură instanţă competentă, ceea ce este bine. Avem un singur judecător, ceea ce este o soluţie optimă, şi, pe cât posibil, un singur administrator judiciar. Coordonarea procedurii oferă posibilitatea ca aceste societăţi să se finanţeze reciproc.

+ Fuziunea firmelor aflate în insolvenţă este posibilă, nu este niciun obstacol legal în acest sens, dar trebuie realizată şi cu respectarea legii societăţilor comerciale.

+ Un „bonus“ în cadrul procedurilor în grup poate fi considerată perioada extinsă, de la 30 la 60 de zile, în care trebuie depus planul de reorganizare după publicarea tabelului definitiv al creanţelor.

+ Reorganizarea presupune creativitate, curaj şi onestitate. Doar aşa poţi convinge un creditor că ceea ce faci este absolut în regulă, că este protejat şi interesul lui din punct de vedere juridic.

 

Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor
 

+ Din barometrul realizat de ARB în rândul oamenilor de bănci reiese că principala limită sau frână în acordarea de finanţări este insolvenţa, care poate fi privită ca un rău multiplicator. Circa 80% din creditele neperformante acordate persoanelor juridice sunt alocate societăţilor aflate în insolvenţă.

+ Rata neperformatelor a scăzut de la 21% la 14% prin provizionarea integrală, adică din banii băncilor, nu ai deponenţilor. Mă îndoiesc că va fi la fel de agresivă panta descrescătoare, dar avem aşteptări să ajungem la o rată de 10%.

+ Finanţatorii au şi alte responsabilităţi decât creditarea. În 90% din cazuri banii băncilor reprezintă surse atrase, astfel că lucrează cu banii clienţilor.

+ Încă nu avem o percepţie despre cum influenţează noua lege a insolvenţei. Avem nevoie de un an pentru a putea trage concluzii relevante.

 

George Albert Ionescu, managing partner al Caseide Insolvenţă Ionescu şi Sava

+ Ne întrebăm de ce a scăzut atât de mult numărul de insolvenţe după introducerea noii legi. Înainte veneau mulţi clienţi în impas financiar care ne întrebau ce pot să facă, le spuneam să intre în insolvenţă şi acceptau foarte repede. După noul cod niciunul nu a mai acceptat să intre în insolvenţă deoarece în termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii are loc o inspecţie fiscală amănunţită în cadrul căreia trebuie puse la dispoziţie toate actele contabile. Iar pentru omiterea prezentării actelor sancţiunile sunt de natură penală. Acest risc îi sperie pe oameni şi îi determină să meargă din timp să negocieze cu creditorii. Ştiu cazuri de acţionari care s-au împrumutat la rude şi au plătit creanţele pentru a evita insolvenţa.

+ Lipsa încrederii în persoanele din conducerea firmelor face ca multe planuri de reorganizare să nu fie acceptate de creditori. Această lipsă de încredere vine adesea şi din faptul că unii creditori îi cunoşteau personal pe acţionarii firmei, ştiau ce maşini şi ce case în străinătate şi-au cumpărat.

 

Marian Ambrosie, proprietar al Pati-Pan Mariano SRL
 

+ Am început afacerea în 1998, după ce lucrasem ca inginer într-o firmă de stat, iar între 2006 şi 2012 ne-am dezvoltat puternic, extinzând afacerea cu două noi puncte de lucru. În 2012, după finalizarea investiţiilor, au început primele probleme financiare. Cel mai mult ne-a afectat concurenţa neloială a firmelor care produc în spaţii improprii şi evazionează 50% din producţie după care vin cu preţuri sub nivelul costurilor.

+ Cel mai greu ne-a fost să gestionăm reacţia furnizorilor, care au tendinţa de a bloca livrările. Am stabilit livrări cu plata în avans şi am continuat activitatea. Este foarte important ca la momentul în care se alege intrarea în insolvenţă firma să nu fie decapitalizată complet.

+ Nu am disponibilizat angajaţi, cifra de afaceri a crescut de la 35 mil. lei la 38 mil. lei şi am crescut şi profitul operaţional. Sperăm ca în următoarele patru luni să depunem planul de reorganizare şi să prelungim durata de rambursare a creditelor. Perioada de observaţie a durat mai mult decât ne aşteptam.

 

Dorin Petcu, partener al TZA Insolvenţă

+ Prin noua lege a insolvenţei perioada de observaţie a fost restrânsă la 12 luni, o decizie care a fost salutată de mediul de business. Dacă la finalul acestei perioade nu este depus un plan de reorganizare, se trece la faliment.

+ Consider că noua lege a adus un plus de echilibru între obligaţiile şi drepturile creditorilor şi debitorilor. Debitorul care contestă starea de insolvenţă nu mai este penalizat şi poate propune un plan de reorganizare. Totodată, creditorii care au peste 20% din tabelul creanţelor pot solicita toate informaţiile financiare în vederea propunerii unui plan de reorganizare.

+ Ideea de restructurare este asociată invariabil cu insolvenţa, dar ar trebui privită ca un element de sine stătător. Este un proces de remediere, de a ne aşeza pe baze noi.  Multe din societăţile aflate acum în dificultate financiară pentru că în anii de boom şi-au programat investiţii peste puterile lor nu şi-au făcut toate calculele şi nu au restructurat companiile în linie cu investiţia în curs. Peste toate acestea s-a aşezat şi criza economică.

AFACERI DE LA ZERO