Carol al II-lea - Insemnari zilnice - 1

In anul 1995 a fost publicat primul volum al insemnarilor zilnice ale lui Carol al II-lea, principele mostenitor al RomA„sniei si apoi rege al RomA„sniei. Sunt fragmente de insemnari din anii 1904, 1914, 1916, 1918, 1929, 1930 in care principele da informatii despre o calatorie a sa la Iasi (1904), o vizita in sudul Dunarii (1914), despre Primul Razboi Mondial (1916) si decesul fratelui sau mai mic, Mircea; despre starea sa sufleteasca din timpul "detentiei" de 75 de zile, in 1918, la Manastirea Horaita, din Moldova, dictata de tatal sau, regele Ferdinand, ca urmare a parasirii, in timp de razboi, a unitatii militare in fruntea careia se afla, si a casatoriei, in secret, la Odessa, cu Ioana Lambrino. In doua agende, din anii 1929 si 1930, Carol scrie despre viata sa departe de tara, in Franta, ca urmare a renuntarii la Tron si a decaderii sale din drepturile de principe mostenitor, in ianuarie 1926. In acest timp, el urmarea cu atentie evenimentele ce se desfasurau in RomA„snia, in speranta gasirii unei solutii pentru ocuparea Tronului. La 8 iunie 1930 a avut loc Restauratia si Carol a devenit rege al Romaniei pentru 10 ani. Dupa Restauratie, el nu a mai facut insemnari zilnice pana la 11 martie 1937. Dupa aceasta data, el a consemnat, aproape zilnic, evenimentele la care a luat parte pana in 1951. Manuscrisele ce contin insemnarile principelui Carol pana in 1930 se afla in tara, in Arhiva Casei Regale, cele care contin insemnarile zilnice de dupa 1937 si pA„sna in 1951 se afla in Portugalia. Datorita faptului ca cele din urma exista sub forma de microfilm la Arhivele Nationale ale RomA„sniei, primul volum al insemnarilor zilnice ale lui Carol al II-lea este acum in curs de reeditare la editura Curtea Veche, si el contine insemnarile zilnice pA„sna la 16 septembrie 1939. In noua editie s-au facut corecturi de datare si de traducere a unor texte.
In continuare, prezentam cititorilor cA„steva extrase din jurnalul zilnic al celui care a fost regele RomA„sniei intre 8 iunie 1930 si 6 septembrie 1940, Carol al II-lea.
Pentru inceput, insemnarea din ziua de marti, 7 octombrie 1914, in care principele mostenitor isi manifesta dragostea pentru tara si iubirea pentru Pasarica (Ella Filitti).
Insemnarea din ziua de sambata, 15 septembrie 1918, in care isi arata sentimentele fata de sotia sa, Ioana Lambrino.
Insemnarea din ziua de 1 ianuarie 1930, din CoA«sme, Franta, din care razbate dorinta revenirii in tara.
Consemnarea din ziua de joi, 11 martie 1937, in care face aprecieri asupra insemnarilor sale zilnice.

Marti, 7 octombrie 1914

Dimineata m-am ocupat, mai ales, cu planurile refacerii locuintei mele din Cotroceni.
O, cum o iubesc aceasta mica odaie, in care am petrecut atA„stea clipe fericite si dureroase. Aci mi-am trait mai toate visurile, mai ales visurile de iubire. Parca toata atmosfera odaitei patrate s-a imbibat de atA„stea visuri si nebunii, incA„st cA„snd intri te simti parca coplesit de doruri.
Dar s-au schimbat vremurile atA„st de fericite, chiar in durerile lor, sau mai ales in dA„snsa. Azi am suferit un chin groaznic raspunzA„snd Pasaricai la scrisoarea ei de condoleante si de felicitari. Mi-a facut un rau nemaipomenit aceasta biata scrisoare. A ei fusese atA„st de rece si nesimtitoare, incA„st as fi putut s-o iau aproape ca una de despartire vesnica. Dar cum sa-i raspund? M-a rugat atA„sta sa fiu prudent si rece in bietele-mi scrisori. Si trebuie sa lupt deci din rasputeri ca sa nu-mi arat amarul dorului. Dar Ea, Ea de ce-i atA„st de rece si nesimtitoare? Ar fi putut macar acuma sa-mi scrie o vorba de dor!
A simtit ea, prin raspunsul meu, cA„st m-a durut scrisul ei, sau nu ma mai iubeste si i s-au orbit inima? Nu, aceasta nu se poate, dupa ultimele-i vorbe.
De ce nu pot sa ma arunc la picioarele ei si sa ma inchin inaintea <ei> atA„st cu dor?
Pasarica, fii buna cu bunu-mi suflet, tu stii, mi-ai spus, cA„st se poate suferi de dor. Vezi, nu se va stinge acest dor, deci iubeste-ma cu toata puterea iubirii tale, sau, in clipe grele de deznadejde, cari cresc cu zi ce trece, imi va fi singura mA„sngA„siere.
Si, vai, zilele grele cresc din ce in ce. Biata tara, singurul lucru ce-l iubesc mai mult ca <pe> tine, Pasarica, nu fi geloasa, unde te-or duce nebunii sau orbii! Grea sarcina o are Tata, cum sa duca aceasta banda de nepriceputi. Credeam ca moartea Regelui <Carol I> le-ar fi deschis ochii, dar aurul sclipind e mai puternic.
Parca-ti vine sa rosesti ca porti falnicul nume de RomA„sn, cA„snd atA„stia isi vA„snd tara. Si tara, oarba, nu vede pe acei cari o iubesc sincer si fara sclipire.
S-a facut acum un trio care aduce nemultumirea: Costinescu, Take Ionescu si Filipescu. Singurul convins e ultimul, un biet impulsiv dus de o naluca prea stralucitoare. Ceilalti sunt nedemni de a purta numele de romA„sni. Si la noi nu e o lege de inalta tradare.
Inca o data: Biata tara!
Pasarica te ador!

1 ianuarie 1930, miercuri, 1930
CoA«sme

Ne sculam tA„srziu, caci ne apucase dimineata la Revelion. Ce o sa ne aduca anul acesta? Daca te iei dupa spusele celor ce au venit, nu poate <fi> decA„st bun. Bun in iublesul (sic) intoarcerei mele in tara. Devin pe <zi> ce trece mai pasiv, ce o aduce ziua de mA„sine, prea din cale afara de multe sperante n-am; nu prea stiu in cine voi putea avea incredere, de fapt in nimeni, dar sa intrebuintezi pe fiecare unde poate fi util. Duduia mi-e mai draga decA„st oricA„snd si am oribila remuscare de a nu-mi fi putut face in intregime datoria fata de ea. Ma tem nespus de a nu-i fi putut da fericirea asa cum o merita, ea pune totul la suflet. Si acesti cinci ani, de cA„snd traim unul lA„snga altul, au fost foarte duri pentru nervii oricui. Doar dragostea noastra, profunda si sincera, ne-a sustinut in fata si contra a tot si a tuturor.
Guvernul nostru, cu toata vorbaria sa amabila, nu ma..., cu mari aere va trebui sa actioneze, sau eu ii dau dracului. Situatia in tara pare a fi destul de grava, spre a cere imperios intoarcerea mea, nu din dragoste deosebita, ci din nevoie. Sa nu fiu nici nedrept, sunt unii cari sunt prieteni siguri, dar asa de putini sau fara energie.
Nae Ionescu s-a aratat mai hotarA„st. Sunt departe de a-mi face iluzii. Sunt dusmani puternici cari tin sforile in mA„sna. Madgearu s-a pus contra, impins de Stirbey.
Nadejdea mea e in dragostea Duduiei, care ma tine. Fara de asta sunt convins ca mi-as lua lumea in cap si as innebuni.
Starea mea de nervi, dupa patru ani de uite popa, nu e popa, nu mai e asa de solida ca pe vremuri.

Joi, 11 martie 1937

Reincep dupa o prea lunga intrerupere aceste caiete. In trecut am facut o experienta trista cu ele, mi-au fost luate cred, poate ca sunt la Pasarica!
In tot cazul, erau insemnari de tinerete, poate interesante ca suflet, dar nu cred de prea marea valoare ca fapte. De altfel, ce participam eu atuncea la marile fapte? Putin. Le vedeam ca spectator, nu ca astazi, in chipul actorului principal. Marturisesc ca am gresit ca de sase ani n-am scris un rA„snd, cum trebuia, desi atA„stea au trecut peste capul meu si al tarii. Aceste rA„snduri ce se vor gasi aci nu sunt pledoarii pro domo, nu sunt, n-au scopul, nici intentiunea de a fi o justificare in fata viitorului, ci o nuda expunere, pe scurt, a faptelor, a gA„sndurilor, a intentiunilor mele. Un memento al celor petrecute zilnic, un controlor sufletesc al constiintei mele. Vorbesc de viitor, da, caci fatalmente, in zilele ce vor sa vina, Dumnezeu stie cA„snd, cineva le va gasi, le va citi si poate le va comenta favorabil sau dimpotriva, dupa cum va crede de cuviinta si dupa cum viitorul va judeca faptele de astazi.
Inca o data, aceste caiete sunt notite zilnice, nu sunt memorii. Oricine le va avea dupa disparitia mea dintre cei vii sa nu le intrebuinteze pentru nici un scop inainte de 25 de ani de la trecerea mea in lumea celor ce nu simt.
Am oroarea acelora cari sunt in viata sau cari abia au trecut pragul vesniciei, publica asa-zise memorii. Ele sunt sau nesincere, sau o pledoarie pro domo sau ofensatoare pentru prea multa lume. Una din certurile mele cu Mama e tocmai acest punct; rau a facut ca a publicat acele volume, caci, sau a zis lucruri cari, chiar adevarate fiind, nu trebuiau zise astazi, sau a tacut lucruri cari tocmai faceau interesul evenimentelor prin cari a trecut si la cari a luat parte. Din nenorocire, prea des a cazut in prima greseala, adesea a fost absolut lipsita de tact si e de multe ori nedreapta, sau vede lucruri in lumina falsa.
Aidoma, dar in mai rau, Averescu s-a facut de rA„ss publicA„snd acele notite zilnice asupra razboiului. Cum poate un Maresal al tarii, care a fost impopotonat cu atA„sta cinste, sa faca una ca aceasta? Sa lasam filozofia si sa trecem la faptele zil<nice>.

SA„smbata, 15 IX 1918, Monastirea Horaita

Inca o zi care trece si care a fost, Dumnezeule, tare greu de suportat. RA„smniceanu a venit sa-mi spuna ca Tata, probabil, va sosi astazi si ca ar trebui sa ma gA„sndesc la solutie.
El este pentru anularea casatoriei, pentru a linisti lumea, dar ca, in acelasi timp, sa obtin de la Tata cuvA„sntul sau de onoare ca, dupa pacea generala, sa pot sa-mi aranjez viata cu tine, Baby, cum imi va placea. Este, incontestabil, o solutie cu adevarat politica, caci salveaza situatia de moment. Dar, din punct de vedere moral, cum sa indraznesc s-o privesc?
Ce? Este ea foarte morala? Care va fi situatia noastra, unul fata de altul in tot acest timp? Stiu bine ca noi ne vom considera mereu casatoriti, caci inaintea lui Dumnezeu noi suntem. Dar ce va crede restul lumii, ce va gA„sndi aceasta lume despre tine, despre tine, adorata mea. In tot cazul, in ziua in care Tata va veni, va trebui sa discutam cA„st mai calm posibil.
Nu trebuie sa am aerul recalcitrant, dar trebuie sa fiu ferm si in totul de acord cu el, adorata mea. Dar emotiile au fost in zadar, am petrecut 3 ore de chin sa astept si nimic nu s-a intA„smplat. Il asteptam cel putin pe generalul Mardarescu, dar nici el nu a venit. Sunt inca foarte intrigat, ce efect va fi facut ieri scrisoarea mea. Se va fi inteles ca sunt ferm?

* Din volumul Carol al II-lea, Intre datorie si pasiune. Insemnari zilnice, vol. I (1904 - 1939), editia a II-a revizuita, volum coordonat de Marcel Dumitru Ciuca si Narcis Dorin Ion, in pregatire la Editura Curtea Veche

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels