In 1938, norii negri ai razboiului intuneca cerul Europei. Insemnarile lui Carol al II-lea (in curs de aparitie la Editura Curtea Veche) rareori se mai refera si la altceva decat la evolutia evenimentelor pe continent. Pe 29 august 1938, scrie ca e optimist si nu crede in razboi, cateva zile mai tarziu insa afirma: "ne aflam intr-o situatie politica extrem de grava". Nu doreste sub nici o forma intrarea Romaniei in conflict cu Germania, iar situatia Romaniei o evalueaza ca fiind critica, fiindca simte cum se clatina stalpii de rezistenta ai unei politici externe romanesti pastrate uneori cu sacrificii vreme de mai multi ani. Fata de URSS trebuie evitata o apropiere prea mare, impotriva Germaniei trebuie evitata orice actiune, iar fata de altiati trebuie aratata o fidelitate absoluta. Carol are de ce sa fie ingrijorat. De aici inainte, insemnarile sale se vor transforma in calcule si analize cu privire la posibilitatile de miscare ale tarii in contextul cresterii galopante a tensiunilor politice si la jocul politic pe care Romania trebuie sa-l faca.
Luni, 29 august 1938
Din lume au venit, zilele acestea, stiri destul de ingrijoratoare, multi se asteapta la evenimente tragice. Eu nu sunt pesimist si nu cred in razboi, cu toate ca cei mai multi cred ca suntem aproape de el. E adevarat ca, asa cum se arata lucrurile zilele acestea, suntem in pragul <lui>, dar pragul nu e trecut. Nu cred ca Germania vrea si poate sa riste asa ceva, si foarte just a zis Schacht: „Un razboi se sfarseste cu cartela de paine, dar nu se incepe cu ea".
Cehii, in sfarsit, concesii sudetilor (alias Germaniei), dar pretentiunile lor sunt foarte exagerate. Ce orb a fost Benes, cand, anul trecut, i-am vorbit de nevoia de a face concesiuni. Cu toate insistentele mele, cari erau si ale Angliei (vorbeam autorizat si de Chamberlain si Eden), n-a voit sa vaza realitatea. Era stapanit de mirajul Genevei si al tratatului de la Versailles si, deci, taragana la infinit.
Joi, 1 septembrie 1938
A venit un memoriu de la Comnen, cu privire la punctul important de care mi-a vorbit zilele trecute. E adevarat ca ne gasim intr-o situatiune politica extrem de grava si care ne poate antrena la o modificare a politicii noastre externe, ce am tinut-o cu dintii de cativa ani.
Legaturile cat mai stranse cu Franta si, indeosebi, cu Anglia, fidelitate absoluta aliatilor nostri (adesea foarte greu) si sa nu ne lasam angajati niciodata intr-un complex care sa ne aduca, in mod automat, in conflict cu Germania, iar fata de URSS nici o legatura prea stransa, care sa faca pe germani sa creada ca facem un act ostil lor.
Prin posibilitatea unor noi situatii fata de atitudinea eventuala a Ungariei, riscam, prin noi angajamente ce ni s-ar cere, sa fim dusi automat intr-o actiune impotriva Germaniei, ceea ce nu vreau cu nici un pret.
Alte puncte grele sunt:
1. Atitudinea Poloniei; eu cred ca, cu tot flirtul cu Germania, initiat de Beck, nu va fi definitiv progermana, ci de neutralitate amicala fata de ea, cel putin la inceput. Noi suntem legati de ei printr-un tratat si deci nu avem complecta libertate de actiune.
2. Trecerea trupelor ruse pe teritoriul nostru este o imposibilitate si nici un roman n-o va admite. Cheia situatiei tot Anglia este si trebuie sa vedem ce vor face si ce sfat ne vor da.
La pranz, Ernest. Dupa pranz, cu Duduia si Mihaita, ne-am plimbat prin „Parc". Mi-a nazarit o nebunie: sa transform, nu numai interiorul Pelisorului, dar si exteriorul.
A fost astazi o zi splendida, chiar calda. Seara, la masa, Urdareanu, Puiu si Rusescu; pe urma, dupa obicei, cinematograf.
Sambata, 3 septembrie
Dimineata, sculat tarziu, nimica important de insemnat.
La 15, Comnen, in legatura cu raportul de ieri. Reluam discutia, caci ii e teama ca i se va pune intrebarea, de catre cei mari, la Geneva, ceea ce ar fi foarte dezagreabil.
Rationamentele ce le-am insemnat aci raman in picioare, mai sunt de adaugat 2 puncte:
Dupa stirile aduse de Djuvara, Polonia ar fi ingrijorata, daca Germania s-ar intinde prea mult inspre sud-est, si atitudinea Ungariei va depinde foarte mult de Polonia.
Sa reamintesc cele discutate. Daca Ungaria lasa sa treaca trupele germane pe teritoriul ei, fara a se opune, sau cu o opunere pro forma, joaca casus foederis fata de cehi, si daca joaca, ce trebuie sa facem? Iata premiza.
Spre a lua o hotarare trebuie sa stim:
1. Care este atitudinea marilor puteri. Dupa cate se stie, astazi Franta si Marea Britanie sunt solidare, sustinuti fiind, cel putin moralmente, de SUA.
2. Care va fi atitudinea Poloniei. Noi presupunem ca va fi de neutralitate si la inceput binevoitoare Germaniei.
3. Care este punctul de vedere al Intelegerii Balcanice. Ea va trebui, cel putin, sa ne asigure spatele fata de Bulgaria. Credem ca aceasta o va face, dorind totusi sa ramana neutra. Turcia va fi binevoitoare fata de URSS, iar Grecia nu va putea misca prea mult de teama Italiei.
O clarificare si o hotarare asupra situatiei noastre nu se vor putea lua pana la luminarea acestor puncte. Mergand la Geneva, Comnen va avea misiunea principala de luminare si va trebui sa ceara sfatul Angliei, care tine, netagaduit, in mana cheia situatiei.
Luni, 13 martie 1939
Nu in zadar suntem in luna lui martie, din nou miroase a praf de pusca. Evenimentele din ultimele zile s-au precipitat. Pare-se ca Germania joaca un joc dublu. Azi de dimineata s-a proclamat, la Bratislava, independenta Slovaciei, dupa ce Tiso s-a intors de la Berlin. Cu toate acestea, Germania, pana ieri, avea aerul de a sustine pe cehi in actiunea lor de a nu permite dezmembrarea tarii. Pe de alta parte, Rusia Subcarpatica a facut acelasi gest si ne-au venit stiri ca ungurii au trecut granita in regiunea MunkA!cs. Seara, vine stirea ca aceste trupe au fost retrase din ordinul Berlinului.
Plina de evenimente a fost ziua de azi, dar s-o luam cronologic:
Dimineata, la 11, inmormantarea Patriarhului Miron Cristea in Patriarhie. Slujba foarte frumoasa si civilizata, oficiata de mitropolitul Nicodim al Moldovei. Au luat parte mai toti vladicii din tara si unii de peste granita, de la: Chabatz, Poolid, inca unul bulgar, fostul primat al Albaniei si unul polonez. Sicriul, asezat in mijlocul catedralei, avea un capac de sticla, asa incat am putut sa-l vad o ultima data pe acest bun slujitor al Bisericii si al tarii. Doua cuvantari: a lui Balan si a lui Calinescu, desigur, nu dintre cele bune rostite de acesti emeriti oratori.
Dupa vesnica pomenire, cu sicriul scos pe brate, s-a facut inconjurul bisericii, dupa ce a avut loc inhumarea propriu-zisa, in cripta din partea stanga a naosului.
Intors acasa, Calinescu si Gafencu au venit sa ne sfatuim asupra situatiei care ne ingrijoreaza la cel mai inalt grad. De la intrevederea din Galati s-a schimbat situatia. Situatia de astazi, cu neliniste in Ucraina Subcarpatica, ne impune o revizuire a politicii noastre. Dupa cum Gafencu a stabilit cu Beck, daca lucrurile merg la extrem, noi nu ne vom putea opune la impartirea ei, dar vom cere hotarat ca sa nu se faca fara noi, chiar fara o eventuala participare a noastra.
Mult depinde de atitudinea Germaniei, va ramane ea ferm asupra arbitrajului de la MA1nchen sau va admite ea o noua impartire si dezmembrare a nenorocitei de Cehoslovacia? Aceasta este o chestiune de capetenie.
In tot cazul, Calinescu a dat indicatiuni Marelui Stat Major sa studieze o concentrare de trupe pe granita maramureseana si, din punct de vedere strategic, o eventuala granita in acea parte.
Dupa-masa aveam intentiunea sa ma odihnesc oleaca, dar, din nou, Calinescu a cerut sa ma vada. Am avut deci o intrunire cu el, Gafencu, tenescu si Mihail, in care s-au stabilit urmatoarele:
1. Din punct de vedere politic:
a. Noi ramanem principial la punctul nostru de vedere: statuquo-ul.
b. Nu vom admite sa se faca o schimbare teritoriala la granita noastra, fara ca noi sa zicem cuvantul nostru.
c. Daca se va produce o schimbare teritoriala, noi cerem sa participam si noi.
d. Nu ne vom multumi numai cu satele romanesti, ci vom cere o granita strategica care sa nu permita Ungariei sa se incuibeze intre Polonia si noi.
2. Din punct de vedere militar:
a. Se vor rechema din concediu contingentul de sub arme de la Brigada 1 si 2 Vanatori de Munte si de la diviziile 16, 17, 18, 19 si 20.
b. Se vor organiza pe granita maramureseana doua sectoare: 1. Divizia 20; 2. Brigada de Munte.
c. Pe granita ungureasca nu se vor face deplasari de trupe.
d. Daca ungurii vor continua a patrunde in Ucraina Subcarpatica, vom ameninta cu intrarea.
e. Daca ungurii vor depasi, spre Est, linia soselei Hust inspre Nord, vom intra si noi.
3. Se va comunica:
a. Tuturor: masurile militare luate si deplasarile de trupe.
b. Polonezilor: punctul nostru de vedere politic si faptul ca nu vom lasa pe unguri sa treaca linia indicata.
c. Daca continua miscarea ungureasca, am dori ca polonii sa trimeata trupe, cari sa fie tampon intre noi si unguri.
Dupa stirile ce le avem, polonezii au concentrat, pentru orice eventualitate, trupe la granita ungara, asa incat nu vor avea nevoie de mari transporturi. Mie nu prea imi convin toate acestea, ca si asa avem destui ucraineni in tara si acest nou teritoriu chiar nefiind prea populat tot ne-ar aduce vreo cateva zeci de mii, dar, pe de alta parte, de a avea pe unguri intre noi si Polonia ne convine si mai putin.
Jocul politic ar fi sa ne intelegem cu Ungaria ca, in schimbul acestui nou teritoriu, care ar trece sub dominatia lor, sa capatam un angajament prietenesc cu ei. E un vechi proiect al lui Beck, care astazi are oarecare sanse sa se realizeze.
Ceea ce ma ingrijoreaza e ca de la germani nu putem capata nici un raspuns sau indicatie asupra atitudinii lor. Calinescu nu crede ca si-au schimbat punctul lor de vedere, eu cred ca sunt de o duplicitate feroce. Alt punct de intrebare: Ce vor juca tarile occidentale? Gafencu, ii e teama ca vor incerca sa intruneasca o noua conferinta internationala, in care s-ar putea pune toate problemele frontierelor, intre cari si acele ale Cadrilaterului, ceea ce prezinta o foarte mare primejdie.
Noul Guvern slovac are intre membrii lui si pe presedintele ce fusese numit, zilele trecute de Praga, ca om de incredere in locul lui Tiso.
Seara, Duduia, la masa la Auschnitt.
Telegramele si stirile continua sa vina in decursul noptii.
* Din volumul Carol al II-lea, Intre datorie si pasiune. Insemnari zilnice, vol. I (1904 - 1939), editia a II-a revizuita, volum coordonat de Marcel Dumitru Ciuca si Narcis Dorin Ion, in pregatire la Editura Curtea Veche.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
