Editurile noastre publică sute de cărţi în fiecare lună, oenormă producţie de carte, care copleşeşte de-a dreptul cititorulintrat într-o librărie. Prin rubricile diverse ale "Ziarului deDuminică", care au ca subiect cartea, ne-am propus să fim un ghidpentru cel care doreşte să se informeze, încât, atunci când ajungeîntr-o librărie, să se poată orienta mai uşor. La "Cartea deliteratură" sunt semnalate cărţi aflate deja pe rafturi, între carefacem, fireşte, o selecţie.
La fel se întâmplă cu cartea de istorie, de ştiinţă, de economie,de artă. Le sunt destinate cronici cărţilor asupra cărora merită săne oprim mai mult, din diverse motive, explicate de cei doicronicari literari ai ziarului. Atenţie aparte mai primesccolecţiile. Asupra unui titlu tradus ne oprim pe îndelete înfiecare număr. Din noianul de volume în curs de apariţie sau înpregătire alegem câte unul pe care îl prezentăm printr-un fragment,sperăm incitant, la rubrica "Avanpremieră". În sfârşit, în cadrulrubricii de faţă, am invitat editurile să ne semnaleze câte o carteaflată în pregătire, să ne prezinte, pe scurt, de ce merită aceacarte să apară, să fie cumpărată şi citită.
Ramon Llull - Cartea păgânului şi a celor treiînţelepţi
Figură emblematică a lumii mediteraneene medievale, catalanulRamon Llull (Raimundus Lullus) (1232-1316), Doctor Illuminatus, cumi s-a spus, christianus arabicus, cum s-a numit el însuşi, este şiastăzi o personalitate fascinantă. S-a născut în 1232, la Palma deMallorca, într-o familie catalană creştină, la doar trei ani dupăce regele Iacob I de Aragon cucerise oraşul din mâinile arabilor. Olume multiculturală, cu o componentă creştină încă neconsolidată, osolidă componentă arabă, şi una, minoritară, ebraică. Mai mult, olume desfăşurată în jurul Mediteranei, un ax al contactelor curentede toate felurile ─ comercial, diplomatic, cultural ─ între Africaşi Europa. De aici poate şi originalitatea personalităţii lui,unică printre intelectualii europeni ai vremii printr-o altfel deimagine a "celuilalt", non-creştinul.
Predestinat prin naştere unei vieţi tipice de aristocrat, a avut otinereţe tumultuoasă, pe care o va caracteriza el însuşi, dupăconvertirea mistică, ca desviada, plină de "pasiuni dezordonate".La 30 de ani, după propriile mărturisiri, în urma unor experienţespirituale, viaţa i s-a schimbat radical. A abandonat viaţa defamilie şi de curte şi, fără a intra într-un ordin religios (deşiapropiat de franciscani), până la moarte, la vârsta de 84 de ani,s-a consacrat unui singur ţel: cunoaşterea şi manifestareadevoţiunii faţă de Dumnezeu, creşterea zelului creştin şi, maiales, convertirea necredincioşilor la adevărata credinţă. Între1271 şi 1315 a scris neobosit, enorm (265 de cărţi păstrate, alecăror manuscrise se află în biblioteci din diverse ţări europene şicare, tipărite, însumează mii de pagini), în latină, catalană şiarabă, în funcţie de publicul pe care îl viza. În clasificărilecare li se fac astăzi sunt încadrate domeniilor filosofie,teologie, geometrie, medicină, astronomie, retorică, literatură,logică etc, iar, ca formă de expresie, aparţin tuturor genurilor decreaţie ale timpului său ─ proză, poezie, aforistică, dialoguri,predici etc. ─ integrate astăzi literaturii. Pentru el însă toateau fost doar instrumente ale transmiterii mesajuluimântuirii.
Ţelul suprem i-a fost să scrie cea mai bună carte din lume, aptă săducă la convertirea necredincioşilor, o Artă, desăvârşită.Cuprinzând un set de principii, definiţiile lor şi condiţiileoperaţionale, Arta sa, o limbă perfectă cum au numit-o uniicomentatori sau o logică formală cum am numi-o astăzi, mereurevizuită şi rafinată în mai multe versiuni (de la prima, Artabreujada d'atrobar veritat, 1274, până la l'Art general i últimadin 1308) era menită să asigure cunoaşterea întregii realităţi,unitară în calitate de creaţie a lui Dumnezeu.
În jurul acestor versiuni ale Artei, precum cercuri concentrice, sesituează toate celelalte lucrări, "domeniale", aplicări aleprincipiilor generale la domenii particulare, analoge camanifestări ale lui Dumnezeu în univers. Căci convingerea lui eracă raţiunea este darul divin prin care fiinţa umană poate ajunge lacunoaşterea adevărului unic, al Dumnezeului unic şi întreit alcreştinilor. Dacă evreii şi musulmanii o resping este pentru că nuo înţeleg. Iar această înţelegere nu se poate realiza din afarasistemului propriu de referinţă, prin recursul la autorităţi. Artaera menită să înlăture orice suspiciune de posibilă manipulare, încondiţiile, obligatorii, de onestitate intelectuală. Puntea carefăcea posibil dialogul şi înţelegerea era asigurată de credinţa,comună evreilor, musulmanilor şi creştinilor, într-un singurDumnezeu. Convins că Quia nolunt dimittere credere pro credere, sedcredere per intelligere, nimeni nu-şi va abandona credinţa, ci vaajunge să creadă în Dumnezeul creştin doar înţelegându-l, RamonLlull este un fervent adept al dialogului interreligios.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
