Continuam sa publicam fragmente din aceastalucrare ce reprezinta o premiera in literatura romaneasca despecialitate, fiind o prezentare exhaustivaaistoriei primului guvern revolutionar romanesc, diniunie-septembrie 1848. Emanuel Badescu a reusit sa reinvieevenimentele de la 1848 zi dupa zi, aproape ora dupa ora,transformand istoria acelor zile intr-un remarcabil text, care seciteste pe nerasuflate si care, in plus, e doldora de informatii,majoritatea inedite. Fapt si mai interesant, autorul incearca sadea un raspuns unui sir de intrebari suspendate panaastazi.
Duminica, 27iunie
De demararea evenimentelor pecare le pregatea "caimacamia" secreta, de a carei existenta nu austiut, necunoscand scrisoarea lui Neofit catre von Kotzebue,Heliade si Nicolae Plesoianu au acuzat-o pe Ecaterina Odobescu defaptul ca ar fi mijlocit, credeau ei, intermedierea intre sotul eisi reactionari. Odobescu, fiind pazit de Bratianu, aluziileacuzatiei sunt transparente: Bratianu uneltea cot la cot cu"vrajmasul sfintei Constitutii", facea joc dublu. Este,intr-adevar, una dintre numeroasele taine ale acestei revolutii.Pentru a o adanci si mai mult, Bratianu "lucra" in tandem cu C.A.Rosetti. Si-au redactat impreuna demisiile, concepeau impreunascrisorile, amandoi se considerau "fiii Frantei", in subsidiar, aiMarelui Orient, dupa ajutorul caruia tanjeau. Si nu erau singuriiemisari ai acestuia, pentru profani "ai lui Lamartine"... De dataaceasta, Ion Odobescu nu avea nici o vina. Zvonurile, alimentatecontinuu de agentii rusi, despre interventia armatei taristestationate in Moldova, nu erau dirijate de el. La Focsani se aflavon Kotzebue, la Bucuresti, Neofit si intre ei se formase un canalde circulatie a zvonurilor, debitul crescand in proportiegeometrica. Bucurestenii, intrati in panica, au inceput sapriveasca tot mai insistent spre guvern. Dar si guvernul eracuprins de panica. Heliade, procurorul nemilos al colegilor sai"deviationisti", pleda pentru fuga... Si, asemenea lui Neofit, aveadarul persuasiunii, minimalizand pana la anulare orice scanteie deeroism in sufletul celorlalti. Ulterior, a aruncat vina pe altii,mai ales pe Rosetti. Rosetti, intr-adevar, pusese gaz pe foc,mintind ca a fost informat personal de consulul Angliei despreiminenta invaziei rusesti. Consulul, mai tarziu, a dezmintit intermeni duri ca i-ar fi spus asa ceva. Ca si in cazul lui Heliade,motivul minciunii il va fi constituit familia. Cu Heliade si Neofitde fata totul era posibil. Oricum, atitudinea lui Rosetti ramanesub semnul intrebarii. Lasi nu au fost doar proprietarii.Semnificativa in acest sens este si adresa guvernului "catreSultan", redactata, probabil, la sfarsitul sedintei. Printreputinii care au rezistat defetismului s-a numarat Ion Bratianu.Neinlantuit de problema familiei, cunoscand mecanismul lansariizvonurilor, a cerut permisiunea guvernului sa plece la Focsani si,in caz de nevoie, sa organizeze acolo o miscare de rezistenta. Dedata aceasta era mandatat pentru activitaticonspirative...
Luni, 28iunie
Planul lui Neofit functiona.Plecarea grabnica a tanarului Bratianu insemna - dus-intors - celputin doua zile de ragaz pentru instaurarea caimacamiei.Cunoscandu-i influenta asupra "mitocanimii", era chiar mai bine caplecase departe de oras. Probabil ca in acesti termeni gandisemitropolitul cand si-a dat acordul pentru aceasta "escapada".Stapan pe situatie, si-a informat colegii din guvern ca a primit oscrisoare de la Taalat Efendi, aflat la Iasi, in care i se vestea"sosirea apropiata a unei armate turco-ruse". Guvernul a fostconvocat in sedinta de urgenta. Au lipsit Ion Bratianu, motivat, siHeliade, care pornise deja spre Targoviste, sa organizeze,chipurile, rezistenta in munti. Linia discutiilor a fost cu totulpe placul lui Neofit. Cineva - poate mitropolitul - a propus sa semute sediul guvernului la Campulung-Muscel sau la Targoviste, ceeace insemna parasirea Capitalei. S-au opus acestei idei nastrusniceAlexandru, Nicolae si Stefan Golescu, Nicolae Balcescu si... C.A.Rosetti! Ei au propus, spre disperarea probabila a lui Neofit, "sase consulte poporul". Intinzandu-i rabdarea la maximum, Magheru adeviat discutia intr-o directie care ar fi trebuit rezolvata mai demult: alcatuirea regimentelor de panduri si de voluntari. Revolutiasau ce mai ramasese din ea nu putea fi aparata doar de gardanationala, care nu dispunea nici de lanci. Convins ca e vorba deceva superfluu, Neofit nu s-a opus, Decretul nr. 123 avand sisemnatura sa. Se revenea, astfel, la tema preferata: retragereaguvernului din Bucuresti, conditia succesului caimacamiei, cum iiscrisese lui von Kotzebue. Se facuse tarziu, oboseala isi spuneacuvantul. Nemaiavand resurse de rezistenta, revolutionarii au admisca fuga-i rusinoasa, insa sanatoasa. Stefan Golescu, inca lucid, aplans. S-au redactat in graba doua "proclamatii patriotice", incare guvernul isi argumenta fuga, promitand, intr-una dintre ele,ca "nu vom lepada sacul de cenusa dupa capul nostru pana ce Romanianu va fi libera"... Se apropia de miezul noptii.
Din volumul cu acelasi titlu, inpregatire la Editura Cadmos.
EMANUEL BADESCU (n. 25august 1952) este bibliotecar in cadrul Cabinetului de Stampe alBibliotecii Academiei Romane. Licentiat in istorie la UniversitateaBucuresti, a colaborat cu peste 1.000 articole la revistele"Formula AS", "Lumea Magazin", "Magazin Istoric" si la "Ziarul deDuminica". A publicat 1 Decembrie 1918 Alba Iulia -Bucureşti si Imnurile nationale la romani.Este şi coautor al volumelor Scurtăistorie aregalităţii in România, Nicolae Ionescu.Bucureştii de altădată,De la Vatican la Ierusalim, Conspiraţiasecurităţii,Bucurestii in imagini in vremealui Carol I (volum premiat de Uniunea Scriitorilor).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
