• Leu / EUR4.6540
  • Leu / GBP5.1867
  • Leu / USD4.1197
Ziarul de Duminică

CONTRIBUTII/ Elitele si arhitectura rezidentiala (VIII). Cine a proiectat Banca Nationala a Romaniei

CONTRIBUTII/ Elitele si arhitectura rezidentiala (VIII). Cine a proiectat Banca Nationala a Romaniei
Narcis Dorin Ion este directorul Muzeului National Bran. In anul 2006 si-a sustinut teza de doctorat cu tema Elitele si arhitectura rezidentiala in Tarile Române (sec. XIX-XX), in fata unei comisii din care au facut parte acad. Dan Berindei, acad. Dinu C. Giurescu si acad. Razvan Theodorescu. Coordonator stiintific - prof. univ. dr. Ioan Opris. Lucrarea urmeaza sa apara la Editura Oscar Print, in primavara acestui an. Publicam in continuare fragmente din lucrare.
Revenind la opera arhitectului Paul Gottereau, o alta lucrare purtând semnatura sa este palatul principelui George Bibescu din Bucuresti, situat pe Cheiul Dâmbovitei - Splaiul Justitiei, reconstruit in anul 1900. Aici este vorba de o resedinta mai veche, construita de spatarul Toma Cantacuzino si trecuta apoi in posesia familiei Brâncoveanu, ultimul proprietar fiind banul Grigore Brâncovanu, care l-a lasat mostenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat-Brâncoveanu, casatorita in 1826 cu domnitorul Gheorghe Bibescu. Palatul a fost mostenit de principele George Bibescu (1834-1902), fiul domnitorului si al Zoei Brâncoveanu, dar era aproape inutilizabil (multe elemente decorative - coloane sculptate, soclurile cu lei sculptati - fiind folosite la restaurarea palatului de la Mogosoaia) si de aceea acesta i-a solicitat lui Gottereau nu numai o restaurare, ci si o transformare radicala. De dimensiuni impunatoare (42 m x 22 m), "cladirea - isi amintea Emanoil Hagi-Mosco - era mareata, cu numeroase incaperi, cu fata spre Podul Mogosoaiei, aceasta incepând chiar din poarta palatului, si cu spatele catre Dâmbovita, gradinile proprietatii coborându-se pâna in albia ei. (...) Cladirea era impunatoare, ca mai toate marile case boieresti ale vremii. De o arhitectura foarte sobra, cu oarecare caracter clasic, dobândit prin prefaceri mai târzii. Parter inalt cu etaj, avind treisprezece ferestre la fatada, cele trei mediane de la etaj incadrate de patru coloane rotunde sprijinite pe un iesind de zidarie, suficient pentru a le sustine, depasind cornisa cladirii si sfârsind prin sustinerea unui fronton triunghiular". La doi ani dupa restaurare, in 1902, principele George Bibescu a incetat din viata, in palat locuind sporadic vaduva sa, principesa Valentina Bibescu (nascuta contesa de Caraman-Chimay), care a preferat apoi sa il inchirieze Institutului Antirabic. Cladirea a fost demolata in jurul anului 1920, in urma lucrarilor de canalizare a Dâmbovitei.
O capodopera a arhitectului Paul Gottereau realizata in România este palatul Dinu Mihail din Craiova, cladire care adaposteste din anul 1954 sediul Muzeului de Arta. Eleganta desavârsita a arhitecturii sale, bogatia si rafinamentul decoratiei interioare, precum si frumusetea colectiilor de arta pe care le adaposteste au facut din somptuosul palat al familiei Mihail un reper fundamental al istoriei orasului, ce merita a fi vizitat de toti iubitorii de frumos. Palatul a fost construit de Constantin (Dinu) N. Mihail (1837-1908), un bogat macedonean, a carui familie se stabilise la Craiova in jurul anilor 1860 si a reusit sa strânga o imensa avere funciara, devenind unul dintre cei mai bogati oameni din România.
Scolit la Viena, de unde s-a intors "cu o destul de bogata cultura, cu un gust pronuntat pentru muzica clasica si cu o nevasta", Dinu Mihail isi va construi in centrul Craiovei o resedinta demna de pozitia sa sociala, resedinta ale carei planuri vor fi realizate de Paul Gottereau. Edificiul a fost ridicat intre anii 1900 si 1907, sub directa supraveghere a arhitectului italian Costantino Cichi. Inaugurat in 1909 de catre cei doi fii ai lui Dinu Mihail, Nicolae si Jean, palatul a fost construit in stilul academismului francez, dominante fiind elementele barocului târziu. Exteriorul cladirii se remarca prin bogata ornamentatie a fatadelor, ancadramentele ferestrelor, lucrarile de feronerie, cele patru coloane adosate etajului corpului central decrosat, loggia centrala de pe fatada sudica a palatului. In interior, vizitatorul este coplesit de fastul decoratiei, realizata din cele mai bune materiale: coloanele scarilor sunt din marmura de Carrara, candelabrele din cristal de Murano, oglinzile venetiene, stucatura aurita, plafoanele pictate, luminatoarele cu vitralii, peretii tapisati cu matase de Lyon, plafoanele si lambriurile din lemn sculptat.
Dinu Mihail a avut grija ca aceasta bijuterie arhitectonica sa fie inconjurata si de un parc care sa o puna in valoare. De aceea, el i-a incredintat, in 1907, sarcina crearii parcului arhitectului peisagist francez Ernest Redont, cel care crease si parcul Bibescu-Romanescu din Craiova, lucrare cu care a câstigat Marele Premiu la Expozitia Internationala de la Paris. Din pacate, parcul a fost distrus dupa 1950, când au fost construite câteva blocuri in partea de vest, spre strada Romul, fara a se tine cont de speciile de arbori rari care existau aici.
Si alti artisti români sau straini au lucrat pentru familia Mihail. Pictorul francez C. Fastaing este autorul celor trei tablouri care ii reprezinta pe Dinu Mihail si pe cei doi fii ai sai: Jean si Nicolae. Sculptorul Carol Storck a realizat in 1896 cavoul familiei Mihail din cimitirul Ungureni (Craiova), monument in fata caruia strajuiesc doi lei maiestuosi din bronz (turnati de atelierul Durenne din Paris). Tot Carol Storck a sculptat bustul Aretiei Fotino (sora lui Dinu Mihail), in timp ce Constantin Balacescu l-a semnat pe cel al lui Dinu Mihail.
Arhitectul peisagist Ernest Redont a mai realizat in judetul Dolj - impreuna cu arhitectul E. Pinard - o amenajare peisagera: parcul conacului Cotofeanu de la Cotofenii din Fata, lucrare executata in anul 1906. Parcul continea specii de copaci intâlnite si in parcul Romanescu din Craiova: platani, tei, stejari, frasini, pini si brazi.
*
Un alt arhitect francez care a lucrat in România a fost Albert Galleron, care a inzestrat Bucurestiul cu doua monumente emblematice - Ateneul Român (construit intre anii 1886-1897 si decorat in interior de pictorii Napoleon D'Este, Henry Kubler, Nicolas Schwalbach, Fritz Elsner si Costin Petrescu) si Banca Nationala a României (realizata in colaborare cu conationalul sau Cassien Bernard, intre anii 1883-1885, cu decoratii interioare semnate de G.D. Mirea, Nicolae Grigorescu si Eugen Voinescu), dar a construit si mai multe case boieresti in Bucuresti si in provincie. Intre acestea, in Capitala Galleron a desenat planurile urmatoarelor resedinte: casa Eliza Filipescu din Calea Victoriei nr. 129-131 (proiect realizat impreuna cu Paul Gottereau in 1884), casele dr. Steiner din strada Brezoianu nr. 7 si Bulevardul Elisabeta (1889), casa Costescu-Comaneanu din strada Clementei nr. 12 (1889), casa Iacob Negruzzi din strada Romana nr. 25 (1889), casele Zoe Slatineanu din Calea Dorobantilor nr. 96 (1890) si din strada Corabia nr. 2 (1891) sau casa dr. N. N. Turnescu din strada Dionisie Lupu nr. 37 (construita intre anii 1893-1895).
In provincie, Albert Galleron a realizat planurile casei lui Constantin Valimarescu din Craiova (construita pe Calea Unirii nr. 10, intre 1892-1893, adapostind astazi Sectia Colectiilor de Arta) si ale palatului lui Dimitrie Ghica din Comanesti (judetul Bacau), construit in 1890, in mijlocul unuia dintre cele mai mari parcuri din Moldova (mutilat si mult diminuat in anii regimului comunist.
Din volumul in pregatire la Editura Oscar Print

Etichete:

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6540
Diferență: 0,1183
Ieri: 4.6485
Azi: 4.1197
Diferență: 0,8223
Ieri: 4.0861
Azi: 5.1867
Diferență: 0,2803
Ieri: 5.1722
Azi: 4.1341
Diferență: 0,3666
Ieri: 4.1190