Argonauţi, ca varul, cu ventuze,
Aveau doi ochi îndureraţi, mai mari
Şi-al treilea, vesel, de la marinari
Ce hidromel ducînd tocma spre Tule
S-au înecat, în putred ceas, pe hule.
Doi muşi zuluşi, cu tobe şi mărgele
Eram şi noi, pe vasul lor, la vele
Şi necăjeam cu pietre, din catarge,
Bătrînii crabi, împleticiţi prin alge.
Cînd a-nceput corabia să cadă
Vedeam palate, creste de zăpadă,
Şi vechi cărări suite prin nămete
Cu pajeri şi grifoni pe parapete.
Cu, atârnaţi de ţurţuri, călători
Cu hanuri scunde şi lătrat în zori.
Apoi odată toate s-au rotit
Şi-un crab rotund ne-a sfîrtecat grăbit
Să stăm în el miraţi, sub carapace,
Când mugetul din fund de cremeni, tace.
Din volumul: Leonid Dimov, Versuri, Editura pentru literatură, 1966, Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
