Ziarul de Duminică

FOILETON / O faptă creştinească

FOILETON / O faptă creştinească
15.10.2009, 15:03 26
Ea o să moară de două ori. Azi e moartă, bea o cafea după ce aterminat coniacul şi fumează a şasea ţigară. Acum n-o cheamănicicum, dar a chemat-o şi-o s-o cheme Elisabeta Ticuţă. A avut oprimă infăţişare la tribunal, iar la următoarea, a asigurat-oavocatul, se va termina.
Cu patru săptămâni in urmă era intr-o suburbie a Parisului. Lainceput nu i-au plăcut francezii. A spălat vase doi ani intr-unrestaurant, revenea in ţară cind şi când. Şi după o noapte ladiscotecă a dat-o pe "Prends moi… J'ai envie de te sentir au plusprofond de moi! J'adore t'entendre gémir!" şi a inceput să seobişnuiască cu banii şi şi-a schimbat freza, şi-a remediat şidantura, şi râsul i s-a schimbat, nu şi-a dat seama decât maitârziu, râde mai la comandă, asta este, se arde pe pitici, şi bine,aşa-i zic cei ce revin, are şi doi-trei care o viziteazăsăptămânal, nu mai hohoteşte zgomotos ca altădată in porumb. Nu maibea bere, ci coniac şi şampanie. N-o incântă şampania. De fapt dăoricând şi coniacul, şi şampania pe-o palincă. Elisabetei Ticuţă nui-a căzut capul de oboseală pe cărţi, acum ii cade cu succes pedeschizătura pantalonilor bărbaţilor.
Nici Marin Ticuţă nu şi-a stricat ochii in şcoală şi acum sapăin pauzele dintre crizele de reumatism. Regretă asta şi lista luide regrete este lungă, abandorarea şcolii fiind totuşi inaintearegretului că şi-a luat o nevastă de-a doua, prima i-a murit, pecare ar şi plăti dacă ar lua-o un doritor şi că are o fiică precumElisabeta, de la cea dintâi, despre care tot satul şi chiar Deaniaştie cu detalii că este o curvă, au poreclit-o Terorista Bety. Are10 hectare de pământ la hotar, o bucată cu viţă-de-vie, vaci, uncal, Ticuţă. Măgar nu, că e destul el, obişnuieşte să spună. Şi-aterminat de construit in jurul casei un gard inalt, cum nu e altulintre acele dealuri, parcă ar vrea să-şi ascundă ruşinea după el.Pe drum merge cu capul plecat şi cu pălăria pe ochi. Evităcârciuma, se imbată acasă. Des. Şi plânge şi cântă la vioară. Insat, doar doi ţigani cântă incă la vioară, nici un român ca el.Auzindu-i sunetul viorii, pe nevastă-sa, Anica, o apucaupandaliile, lovea cratiţele şi când apărea in curte dădea cupiciorul vreunui curcan ori vreunei găini ce-i ieşea in cale, nuuita niciodată câinele şi-l numea pe el slăbănog, tată de ştoarfăşi câte şi mai câte. Marin Ticuţă cânta din copilărie, zeci de ania uitat vioara intr-un cufăr, nu avea chef de ea, şi-a reinceputs-o iubească după ce-a trecut de 60 de ani. Ar fi vrut nepoţi, darn-a fost să fie. Elisabeta are alte treburi şi 36 de anideja.
Ziua pe care n-avea s-o uite Marin Ticuţă n-a avut nimicdeosebit. Tot n-avea veşti de la Elisabeta, a dat mâncareanimalelor, a nins ca-n alte dăţi, a terminat de curăţat zăpadapână la drum, când i s-a oprit in faţă o maşină a poliţiei. Dinacel moment işi aminteşte ce s-a intâmplat cu intermitenţe, toate ibalansează in cap, memoria lui are porţiuni albe ca şi cum şi-ar fibăgat capul in zăpadă. Ţine minte că a fost intr-o morgă in Deania,că poliţiştii i-au arătat o moartă şi l-au intrebat dacă esteElisabeta, au găsit-o ingheţată lângă un vagon, pe calea ferată. Aingheţat beată şi legistul a spus că "are urme de raport sexual",insă n-a fost violată. Şi moarta semăna cu Elisabeta, deşi segândea că este cu puţin mai scundă, cu foarte puţin, dar a văzut-oin ultimii ani mereu pe tocuri şi probabil că morţii se micesc,acelaşi păr blond, şi vroia să se termine, in poşeta moartei nus-au găsit acte, şi s-a terminat atunci când a zis "da". Aingropat-o in Deania şi-a dus sătenii cu două autobuze lainmormântare. A organizat după slujbă o masă bogată, la un hotel,nu şi-a cruţat banii. Şi Elisabeta i-a dat bani destui. La câtevazile, nevastă-sa nu-şi mai ascundea bucuria că a scăpat de fiicavitregă şi, dintr-o dată, a venit primăvara.

Marin Ticuţă s-a imbolnăvit de inimă in acea primăvară. Intr-oseară, a deschis poarta curţii după ce a auzit bătăi puternice. Cumşi-a lăsat corpul inainte s-o deschidă, era să-şi lovească frunteade capul Elisabetei. Tocmai sosise din Franţa. A căzut şi-o auzeape Elisabeta cerându-şi scuze că nu i-a căutat de atâta timp. AziMarin Ticuţă işi pocneşte oasele picioarelor sub pătura spitaluluişi mintea ii fuge spre moarta ingropată. "Măcar am făcut o faptăcreştineasă, săraca n-o fi avut mamă, tată. N-am făcut, nu? Aşa-i,nu?" murmură in barba crescută. O aşteaptă pe Elisabeta, care-i latribunal. A deschis proces ca să demostreze că-i vie, pentru noiacte. O s-o cheme legal iar Elisabeta Ticuţă.

AFACERI DE LA ZERO