Hédi Fried, supravieţuitoare de origine română a Holocaustului, la ICR Stockholm/ de Lucian Vasilescu

Sâmbătă, 15 ianuarie 2011, la Primăria Sectorului 2 dinBucureşti, a avut loc prima ediţie a Galei Tinerilor Scriitori/Cartea de Poezie a Anului 2010. Premiul "Tânărul poet al anului2010" i-a revenit Iuliei Militaru pentru volumul "Marea Pipeadă",Editura Brumar, Premiul "Tânărul prozator al anului 2010" a fostobţinut de Cătălin Pavel pentru volumul "Aproape a şaptea parte dinlume", Editura Humanitas, iar "Tânărul critic al anului 2010" afost desemnat Alex Goldiş (foto 1), pentru "Critica româneascăpostbelică, de la realismul socialist la instaurarea autonomieiesteticului". Alex Goldiş este din 2010 colaborator permanent alZiarului de Duminică. Distincţia "Tânărul scriitor al anului 2010"i-a revenit Iuliei Militaru.

Premiile Galei, în valoare totală de 10.000 lei, au fostoferite de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Cuacealşi prilej, s-a acordat şi Premiul "Cartea de Poezie a anului2010", volumului "cartea Alcool" de Ion Mureşan, EdituraCharmides.

Juriul a fost alcătuit din acad. Eugen Simion şi criticiiDaniel Cristea Enache şi Paul Cernat. Gala Tinerilor Scriitori aavut loc de Ziua Culturii Naţionale, iar iniţiatorul şi moderatorulevenimentului a fost scriitorul Dan Mircea Cipariu.

Aproape 8.000 de cărţi vor pleca la mijlocul lunii februarie aacestui an către Montreal, unde îşi vor găsi locul pe rafturileprimei biblioteci publice româneşti din Canada, un proiect demaratîn 2007 de Consiliul de Iniţiativă al Fundaţiei Culturale"Biblioteca Românească" si patronat, din postura de preşedinte deonoare, de maestrul Mircea Albulescu.

Printre cei aproape 100 de donatori se numără Familia Regală,edituri, biblioteci judeţene, tipografii, fundaţii şi persoanefizice (lista completă este disponibilă pe site-ul biblioteciihttp://bibliotecaromaneasca.org).

Persoanele care doresc să doneze cărţi şi să devină astfelmembri fondatori ai primei biblioteci româneşti din Canada o potface până la data 10 februarie. Donaţiile pot fi înregistrate prine-mail, la adresa carte@bibliotecaromaneasca.org , urmând ca, înfuncţie de locaţie şi de numărul de exemplare oferite, detaliilepreluării cărţilor să fie stabilite împreună cu unul dintrevoluntarii care lucrează la acest proiect.

Biblioteca va funcţiona, în primul an, într-o clădire dincartierul CDN, unde comunitatea românească este bine reprezentată.Iniţiatorii proiectului speră că o treime dintre vorbitorii delimbă română din zona Montrealului - circa 60.000 de cetăţeniromâni, cărora li se adaugă aproximativ 7.500 de români dinRepublica Moldova - vor trece pragul bibliotecii.

Costurile generate de expedierea donaţiilor de carte dintrepunctul voluntar de colectare

din Bucureşti şi Canada sunt suportate de Fundaţia Culturală"Biblioteca Românească".

Teatrul Maghiar de Stat Cluj anunţă că, spre sfârşitul anuluitrecut, s-au făcut publice nominalizările la PremiileMasca de Aur pentru stagiunea2009-2010. Printre spectacolele nominalizate lacel mai prestigios premiu de teatru din Rusia seaflă şi spectacolul "Unchiul Vania" de A.P.Cehov, montat de Andrei Şerban laTeatrulAlexandrinski dinSankt Petersburg. Spectacolul a obţinut cincinominalizări, printre care şi nominalizarea la Premiulpentru cea mai bună scenografie - Carmencita Brojboiu,membră a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj.

Spectacolul a mai fost nominalizat la premiile pentruCel mai bun spectacol al anului dinRusia,Cea mai bună regie(Andrei Şerban, foto 2),Celmai bun actor(SemyonSytnik) şi Cea mai bună actriţă(Julia Marchenko). DecernareaPremiilor Masca de Aur va avea loc pe 15aprilie.

Academia Română (foto 3) lansează o nouă competiţie de bursepostdoctorale în cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/61104"Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate -dezvoltarea şi implementarea programului de studii şi cercetarepostdoctorală". Noua sesiune de înscrieri va avea loc începând cudata de 17 ianuarie 2011, după următorul calendar:

17-28 ianuarie 2011 - depunerea dosarelor;

29 ianuarie - 13 februarie 2011 - evaluarea dosarelor decandidatură;

21-27 februarie - interviu.

Regulamentul şi temele concursului se găsesc pe site-ulproiectului, http://www.postdocssu.acad.ro/.

Domeniile de cercetare pentru cea de-a treia sesiune deînscrieri sunt:

PATRIMONIU: coordonat de către Academia Română şi AcademiaGermană pentru Protecţia Monumentelor, Görlitz;

ARHEOLOGIE: coordonat de către Institutul de ArheologieIaşi;

MAREA NEAGRĂ: coordonat de către Institutul de Istorie NicolaeIorga din Bucureşti;

SUD-ESTUL EUROPEAN ÎNTRE IMPERII: secolele XIII-XX, coordonatde École des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris,www.postdocssu.acad.ro

Bursele se acordă pentru o perioadă de 12, 18 sau 24 de luni,răstimp în care doctoranzii beneficiază de o bursă lunară de 4.000lei. Ei trebuie să efectueze stagii de cercetare în străinătate, înfuncţie de durata bursei şi complexitatea temei de cercetare, maiexact 3, 4 sau 6 luni. Pe durata stagiului de cercetare în afaraţării, bursa se suplimentează cu până la 2.000 de lei pelună.

Valoarea proiectului este de 5 milioane de euro. Acesta esteimplementat în parteneriat european cu Academia Austriacă deŞtiinţe Viena, École des Hautes Études en Sciences Sociales Paris,Institutul Federal pentru Istoria şi Cultura Germanilor dinRăsăritul Europei Oldenburg şi Academia Germană pentru ProtecţiaMonumentelor Görlitz.

Dosarele de candidatură se depun în format electronic peadresa postdoc61104@acad.ro.

Ele pot fi depuse şi în format fizic, la Academia Română,filiala Cluj-Napoca, birou 507, str. Mihail Kogălniceanu 12-14,Cluj-Napoca, 400088, program de lucru: luni-vineri: 09:00-16:00;sâmbătă-duminică: 10:00-14:00 (în ultima săptămână dedepuneri).

Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi postdoc61104@acad.rosau contactaţi alexandru.simon@acad.ro, tel: 0744.619.017.

Poetul Dinu Flămând (foto 4) este câştigătorul din acest an alPremiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu, în valoare de 2.500 deeuro. Ceremonia de decernare a premiului, dublată de aceea princare, potrivit tradiţiei, câştigătorul premiului devine cetăţean deonoare al oraşului Botoşani, a avut loc sâmbătă, 15 ianuarie, laTeatrul Mihai Eminescu din acest oraş.

La a 20-a ediţie a Zilelor Eminescu, pentru Premiul Naţionalde Poezie Mihai Eminescu au mai fost nominalizaţi poeţii OvidiuGenaru, Ion Mircea, Nicolae Prelipceanu şi Vasile Vlad.

Începând din acest an, ziua naşterii poetului Mihai Eminescu,15 ianuarie, a devenit şi Ziua Naţională a Culturii Române.

Proiectul restaurării orgii din Rupea (foto 5, 6), demarat deParohia Braşov a Bisericii Evanghelice C.A. din România şi evaluatla suma de 33.514 euro, continuă datorită participării numeroase apublicului la concertele din Biserica Neagră.

În toamna anului 2008, orga Bisericii Evanghelice din Rupea afost mutată pe galeria de sud a Bisericii Negre, cu scopul de a ficonservată până la încheierea lucrărilor de renovare la bisericadin Rupea. Din acel moment au fost făcute şi demersurile pentrurestaurarea valorosului instrument.

La ediţiile din 2009 şi 2010 ale Festivalului "MusicaCoronensis", s-au adunat 11.250 lei din vânzarea biletelor şi dinsponsorizări, iar în fondul creat anul trecut pentru susţinereaactivităţii de restaurare s-au strâns 14.001 lei de pe urmaconcertelor de orgă din Biserica Neagră. Ultimele două ediţii aleconcertelor "La cumpăna dintre ani" au avut ca unică destinaţieorga din Rupea, aducând la bugetul proiectului 14.835 lei.

Comunitatea evanghelică din Rupea a reuşit să colecteze înultimii zece ani suma de 7.200 de euro pentru orgă. Astfel ParohiaBraşov dispune în acest moment de jumătate din costul total pentrurestaurare.

Orga Bisericii Evanghelice din Rupea, al cărei constructoreste necunoscut, poate fi considerată cel mai important instrumentpăstrat din secolul al XVII-lea în Transilvania.

Pe 27 ianuarie, Suedia va comemora Ziua Holocaustului. ICRStockholm marchează această comemorare printr-un program dedicatscriitoarei Hédi Fried (foto7), născută la Sighet şi supravieţuitoare alagărelor de la Auschwitz şi Bergen-Belsen. Alături de Hédi Fried,la programul de la sediul institutului participă jurnalistaLouise Epstein de la Radiodifuziunea suedeză şiactriţa Lil Terselius.

Hédi Fried s-a născut în 1924 la Sighet (actualulSighetu Marmaţiei). În timpul celui de-al doilea război mondial afost deportată, ca mare parte din populaţia de origine evreiascădin zonă. A supravieţuit lagărelor de la Auschwitz şiBergen-Belsen, iar după război şi-a găsit adăpost în Suedia, lainvitaţia Crucii Roşii. A studiat pedagogia şi psihologia înRomânia şi în Suedia. De-a lungul timpului, a predat şi aconferenţiat la instituţii de învăţământ şi congrese din întreagalume. Este fondatoarea centrului psihosocial Café 84 din Stockholm,care oferă asistenţă supravieţuitorilor Holocaustului.
Hédi Fried este, de asemenea, autoarea a patru cărţi cu conţinutautobiografic, trei dintre acestea fiind traduse şi în limbaromână. În 1998, Guvernul suedez i-a acordat medalia Illis Quorum,pentru merite civile deosebite. Este laureata Premiului cultural alediturii Natur & Kultur şi Doctor Honoris Causa alUniversităţii din Stockholm.

Mezzosoprana română de talie mondială Ruxandra Donose (foto 8:Nicu Alexa) va urca vineri, 21 ianuarie 2011, ora 19.00, pe scenaSălii Radio, pentru a interpreta rolurile principale din două opereaproape necunoscute la noi - "Ora spaniolă" şi "Copilul şivrăjile", ale compozitorului Maurice Ravel.

Mezzosoprana va cânta alături de Orchestra Naţională Radio,Corul Academic Radio, Corul de Copii Radio şi soliştii: PhilippeDo, Valentin Racoveanu, Yuriy Tsiple, Petre Burcă, Aura Twarowska,Teodora Gheorghiu, Philippe Do, Yuriy Tsiple, Petre Burcă, AntonelaBarnat şi Tina Munteanu.

Cu un nume deja consacrat pe marile scene ale lumii, RuxandraDonose a abordat de-a lungul timpului roluri din cele mai variate.Debutul internaţional la Opera din Basel, urmat de cel de la Operade Stat din Viena au marcat începutul unui drum ce avea s-o poartepe toate meridianele, de la Royal Opera Covent Garden, OperaBastille şi Opera Mare din Paris, la Deutsche Oper Berlin, SemperOper Dresda, Opera din Hamburg, Opera din Zürich, Teatro Regio -Torino, Teatro La Fenice - Venezia, Teatrele de Operă din Helsinki,Copenhaga, Filarmonica din München. Peste Ocean a cântat laMetropolitan Opera şi Carnegie Hall din New York, ajungând până laTokio, Kyoto, Hiroshima, Beijing, Shanghai sau Hong Kong.