Pe Nichita Danilov cam toatălumea il ia drept poet şi, de câţiva ani, drept romanicer harnic(doar ce i-a apărut, de sub teascurile Editurii Polirom, un nouroman, Ambasadorul invizibil, pe care il cred cel mai bundin intreaga serie inaugurată in 2004).
Şi totuşi, eu unul il citesc deani de zile şi in pagina de opinii a "Ziarului de Iaşi", aşa că nuam ocolit, când mi-a picat in mână, o culegere de eseuri, articole,portrete literare, intitulată, enigmatic-jucăuş, Capete derând. Cum insăşi compoziţia cărţii este eteroclită, am să sarsenin de la una la alta, sperând să pot aproxima măcar variaţia ceimpune un ritm alert lecturii. Să remarc, mai intâi, că e un lucrufiresc ca un poet care are conştiinţa vocaţiei sale să fiepreocupat de domeniul său; unii o fac implicit, chiar in poeziascrisă, alţii se exprimă explicit, imbrăcând straie, nu neapăratimpecabile, de critic. Cine a citit Apocalipsa de carton oriUrechea de cârpă ştie la ce să se aştepte; cine nu, se poatelămuri parcurgând culegerea de eseuri.
Autorul Arlechinilor lamarginea câmpului nu are ambiţia de a-şi supune imaginaţiarigorilor strâmte ale criticii propriu-zise, cu toate că nu-ilipsesc flerul şi nici măcar disponibilitatea de a lua act de totce se petrece pe scena literaturii contemporane. Mai curândschiţează, pornind de la autori actuali, o galerie de portrete,deturnând exerciţiul speculativ, analitic, către zona ficţiunii.Aceasta este formula cea mai potrivită eseisticii lui NichitaDanilov: el scrie ficţiuni critice sau, ca să reiau o sintagmăcare-mi face cu ochiul, "critificţiuni". Cu alte cuvinte, elţinteşte să aproximeze scriitorul din spatele textului: nu pe acelaempiric, ci acea instanţă creatoare pe care opera şi-oconstruieşte, conform unor celebre teorii. Dan Sociu, ConstantinAcosmei, fraţii Vakulovski, dintre tineri, O. Nimigean şi AurelŞtefanachi, Emil Brumaru şi Daniel Corbu, Matei Călinescu şi NoemiBomher, Mihai Ursachi şi Varujan Vosganian (cuplările imi aparţinşi se doresc arbitrare), Ioan Es. Pop, Liviu Ioan Stoiciu, IoanidRomanescu, Nichita Stănescu şi atâţia alţii devin personajepestriţe, fiecare cu ticurile, gesturile ori atitudinilecaracteristice.
Tocmai apropiind textul exegeticde proză autorul reuşeşte să surprindă optim ceea ce, de fapt,reprezintă nota distinctă a fiecărui scriitor in parte. Uneoricrochiul este executat "in manieră uşor suprarealistă", cum seintâmplă in cazul pictorului Val Gheorghiu, iar atunci textul numai face nici un efort să se păstreze in limitele scrobite aleeseisticii curente. Alteori ironia cordială ii slujeşte ca mijlocelegant de a da in vileag câte ceva din temperamentul, desluşit inscriitură, al celui luat in cătare. Iată, de pildă, surprins cevadin histrionismul retractil, protocolar, niţel timid, dar tuşantcând e cazul, asumat obligatoriu cu umor, al lui Florin Faifer:"Inainte de a ieşi pe uşă, totuşi dl. Faifer avu tăria să poarte cusine următorul dialog: «Poftiţi, vă rog». «După dumneavoastră».«Nu, după dumneavoastră». «Insist». «Nu insistaţi: treceţidumneavoastră mai intâi şi apoi voi trece eu. Aşa se cade». «Dardumneavoastră sunteţi totuşi mai in vârstă!». «Dar, apropo,dumneavoastră ce vârstă imi daţi?». «Dar hai, ieşiţi odată,domnule!» «Pardon, nu domnule, ci domnilor. Suntem doar doi!»".Personajul e, după cum se vede, gata, coborât parcă dintr-o prozăcu iz fantastic a lui Danilov, apt să se dedubleze instantaneu,asemenea lui Bikinski din romanul său Tălpi.
In afara acestor cuceritoareexerciţii ce imbină ironia, graţia, dar şi intuiţia sigură, existăin carte destule eseuri pe care nu avem motive să le citim in cheieludică, ci dimpotrivă. Intrebându-se, bunăoară, Câtă ficţiuneexistă intr-un text poetic, autorul ajunge la concluzia,convingător susţinută, că materialul pe care il modelează nu edeloc neutru: "Cuvintele se intorc impotriva celui care le-a emis"."Când te apropii de poezie, adaugă el, trebuie să fii cu trupul şicu sufletul curate". E o naivitate să crezi in potenţialul magic alcuvântului? Are limbajul nu numai capacitatea de a numi lumea, de ao descrie, ci şi pe aceea de a o influenţa? Nichita Danilov credecu tărie că da: "Cuvintele păstrează inăuntrul lor latenţe ascunseşi printr-o anumită aşezare, printr-o anumită ordine, intuită depoet, pot aduce binele sau răul". Atenţie, e vorba doar de cuvântulesenţializat, al poeziei autentice. Nu e cazul să fimsceptici: realul se lasă manipulat de text, iar poetul devine unfel de taumaturg. Este aici semnul unei religii a poeziei, al uneicredinţe in propriul har, care nu se mai lasă explicat prin hazard,ci devine o datorie ce trebuie indeplinită cu maximăresponsabilitate. Cine nu crede acest lucru nu e poet adevărat, ciun inginer conştiincios al textului, un meşteşugar, unartifex care confecţionează cu răceală un obiect lipsit despiritualitate. Nu e cazul lui Nichita Danilov, care susţine,impăcat cu sine, că "nu poţi să ajungi la esenţa lucrurilor fără anu fi pedepsit". Prin urmare, poezia, arta in genere schimbă lumea,nu micile nemernicii, jocuri, ambiţii, interese politice sau de altfel. Dar pentru asta e nevoie ca cei aleşi, puţini, foarte puţini,să aibă conştiinţa misiunii lor.
Capete de rând nu e ocarte de critică literară, chiar dacă surprinde, din interiorulfenomenului, multe aspecte ale literaturii contemporane,contemplată nu numai la vârfurile sale; e mai mult decât atât: oconfesiune prelungită, sub mască eseistică, a unuia dintre cei maiimportanţi poeţi actuali. O lectură intru totul agreabilă, datorităaliajului de gravitate şi joc, de ironie şi cordialitate, depolemică şi politeţe.
BOGDAN CRETU (nascut la 21ianuarie 1978, in judetul Constanta) este lector la Catedra deLiteratura Romana din cadrul Facultatii de Litere, Universitatea"Al.I. Cuza" din Iasi. Doctor in filologie, cu distinctia magnacum laudae, din iulie 2006. Volume publicate: Arpegiicritice. Explorari in critica si eseistica actuale (Premiulpentru debut al Uniunii Scriitorilor din Romania; Premiul pentrudebut al revistei "Convorbiri literare"); Matei Visniec - unoptzecist atipic (Premiul pentru debut al "Ziarului de Iasi",nominalizat la Premiul pentru debut al revistei "Romanialiterara"), Lecturi actuale. Pagini despre literatura romanacontemporana (Premiul pentru critica al revistei "Ateneu"),Utopia negativa in literatura romana. Cronicar literar,eseist; a publicat in jur de 500 de articole in diferite revisteculturale. Semneaza prefete la numeroase volume, antologii etc.Redactor al revistei "Paradigma". Membru al Uniunii Scriitorilordin Romania si al Asociatiei pentru Literatura Generala siComparata. Din 2006, semneaza o rubrica saptamanala in "Ziarul deIasi". Colaborator la emisiunea "Convorbiri literare" a Radio Iasi,din 2006.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
