• Leu / EUR4.9090
  • Leu / GBP5.8036
  • Leu / USD4.7494
Ziarul de Duminică

IASII LUI PATRAS/ Atentie, se filmeaza!

IASII LUI PATRAS/ Atentie, se filmeaza!
28.10.2009, 13:51 41
Faptul nu-i chiar intâmplator, autorul fiind constientprobabil ca romanul domniei-sale nu aduce nimic nou in raport cuvolumele anterioare. Intr-adevar, si aici prozatorul face figuratipica de optzecist crescut la scoala textualismului in floare, culectia invatata prea bine pentru a mai cadea vreodata in pacatulinocent al ereziilor creatoare, dar manevrând fara timiditati deincepator un discurs fastuos-pletoric, plin de scamatorii livrestisi de schepsisuri camuflate parsiv - nimic altceva, in fond, decâto nevinovat-emfatica gesticulatie retorica discret personalizatasi, prin urmare, acceptata cu intelegere de confratii fidelicrezului generationist.
Dincolo de tarcul optzecistilor insa, unde si-a câstigat loculmeritat odata cu primul roman, scriitorul pare sa-si fi adjudecatin breasla prestigiul discutabil al personalitatilor cu destincomplex, in genul jucatorilor excesiv de prevazatori, deprinsi sanu parieze niciodata totul pe o singura carte. Astfel, practicataocazional, in momentele de ragaz, literatura isi pierde aura aceeade mister si sacralitate, valoarea absoluta cu care au investit-ode-a lungul vremii devotii fanatici, devenind in schimb opreocupare obisnuita, un hobby mai mult sau mai putin relaxant, dela caz la caz. Si nu e intotdeauna rau ca se intâmpla asa.
Daca ar fi ales sa-si petreaca viata doar la masa de scris, insinguratate, visând cu ochii deschisi la amagitoarea glorieliterara, ca orice impatimit anahoret al condeiului, Stelian Tanasenu ar fi devenit... Stelian Tanase, indragitul vip al zilelornoastre, regizorul, scenaristul si omul de televiziune, analistulsubtil al fenomenului politic contemporan, gazetarul bataios,conectat la realitatea imediata. In plus, când prim-planul mediaticlasa in umbra figura luptatorului anticomunist (metamorfozat dealtminteri intr-un "moderator" cât se poate de pasnic, tolerant, lao adica rabdator ca un inger, obisnuit prin fatalitatea meseriei siblândetea firii sa-si reprime opiniile prea "personale"), iese larampa intelectualul subtire, cu trecut nepatat si studii temeinicein universitatile Occidentului, bucurestean par excellence,iubitor de parfumul balcanic si de farmecul discret al vietii deodinioara, cu gradini si plimbari la Sosea, in caleasca, cu damebune si aventuri galante, cu intrigi iscusite, lovituri de palatori drame sângeroase de mahala. Si asa, ba palavragind zor nevoie,ca la iarmaroc, cu amicul Dinescu (poet convertit si el la alt felde meserii, capabile sa-i aduca in sfârsit râvnita chivernisire siun trai imbelsugat, fara grija zilei de mâine), ba luând la tocatmaruntel, cu invitati de tot soiul, problemele grave ale natiunii,Stelian Tanase a ajuns sa patrunda (direct "de pe sticla", cumaltfel?) in mintea si sufletul românilor mai abitir decât oriceromancier de succes!
Ei bine, având la dispozitie astfel de mijloace miraculoase,care condeier nu ar dezerta macar temporar de la traditionaladatorie spre a-si afirma personalitatea infinit mai convenabil, cuefort minim si avantaje de neinchipuit altadata? Vremurile s-auschimbat, asta-i clar. Batalia cu publicul se câstiga acum aproapeexclusiv pe ecran. Scriitorii (altadata singurii vânzatori deiluzii) au ajuns niste jalnici meseriasi, fara cautare pe piata. Dela asemenea constatari descurajante, cu atât mai credibile cu câtsunt scoase taman din experienta personala a celui ce lucreaza inteleviziune, porneste si halucinanta butaforie din "Maestro. Omelodrama", roman care se plaseaza in trena precedentului("Playback") atât prin obsesiile ideologice (triumful"simulacrului" si al kitsch-ului in lumea moderna, dezagregareapersonalitatii, alienarea, efectele nocive ale consumismului, seteade senzational, nevoia de minciuna), cât si prin procedeelepredilecte de constructie textuala (colajul, parodia,fragmentarismul, contrapunctul) sau de reprezentare (teatralitatea,efectele de trompe l'oeil).
In fapt, "Maestro" (aflam de pe prima pagina) e "omelodrama" construita dupa procedeul "teatrului in teatru", un felde work in progress, asa-numita "actiune", cuimbârligatele-i fire si firisoare colaterale, urmând sa dezvaluiescopul ascuns al complicatului ecleraj, si anume: realizarea unuifilm dupa cartea omonima a lui Avram Duca, scriitor român, vestitin Occident, intors acum in tara spre a gira pelicula si a vegheala bunul mers al lucrurilor. Duca moare insa in timpul filmarilor,spre satisfactia fostilor colegi de generatie care l-au turnat cunaduf la securitate, iar misterul enigmaticei disparitii sedezleaga finalmente dupa un scenariu hermeneutico-detectivisticluat parca din "Blow up", cunoscuta pelicula a luiAntonioni, cu precizarea ca rolul fotografului inspirat il joacaaici doua femei (Emiluta si Tina), unite prin acelasi destin.
Ei bine, din perspectiva aceasta inedita, cititorul-interpretare sansa de a descoperi in pliurile textului abisuriinextricabile, ceea ce face ca redundantele, desi obositoare, sa numai para chiar de tot inutile. Asa se explica, probabil, insistentafastidioasa asupra unor detalii insignifiante, altfel imposibil dedepistat in ghiveciul textualist care-l va fi facut cândva si peAlexandru Paleologu sa ofteze din greu (si fiindca tot veni vorba,cred ca "Sfidarea memoriei" ramâne cartea cu adevarat"memorabila" a lui Stelian Tanase - restul este literatura!). Deaceea, am impresia, spre a scapa de enervantul repros alilizibilitatii, autorul plaseaza undeva la jumatatea cartii, pedoua pagini, rezumatul primelor trei capitole (p. 331-332),procedeu mai curând ironic, pentru ca "subiectul", vedem incontinuare, nu se limpezeste nicicum. Si nici n-ar avea de ce, câtavreme naratiunea, cu logica ei lineara stereotipa si obsesiamotivatiei cauzale a faptelor, nu tine cont de adevarulimprevizibil al vietii.
Drept urmare, plictisit probabil sa tot umple pagina culucruri stupide de dragul conventiei realiste, prozatorul se lasaadeseori cu buna stiinta furat de placerea pur gratuita a joculuide cuvinte. Momentele de gratie sunt, totusi, rare. Bombardat cu osumedenie de stiri senzationale si fapte dintre cele maineobisnuite, cititorul romanului risca sa cada si el, inevitabil,in starea de apatie a ipochimenului tembelizat detelecomanda.
Altfel, in afara amanuntelor legate de "scenele" la careparticipa ca actori, autorul nu tine sa mai spuna ceva desprepersonajele sale. Destinul tuturor acestora se joaca exclusiv infata aparatului de filmat. La un moment dat, fara nici unavertisment, prozatorul Stelian Tanase lasa si el condeiul dinmâna, nu insa fara un anume regret - dovada tentativa de prelungirea starii de gratie printr-un artificiu galant, menit sa accentuezefatalitatea despartirii de cititor (dupa "Epilog" urmeaza si un"P.S."!). Balanta se inclina, sper ca s-a inteles, de partealiteraturii. Deocamdata.

ANTONIO PATRAS (n. 1973). Critic literar, conferentiar laFacultatea de Litere, Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi. Debutpublicistic: 1998, in revista "Convorbiri literare"; doctorat infilologie (2002); membru al Uniunii Scriitorilor Romani; redactorla revista "Convorbiri literare", unde semneaza rubrica "Cernelasimpatica"; coordonator al colectiei de istorie literara la EdituraUniversitatii "Al. I. Cuza", Iasi. Volume publicate: Ion D.Sirbu - de veghe in noaptea totalitara, 2003; Fragmentarium- impresii despre oameni si carti, 2006; Ibraileanu. Catre oteorie a personalitatii, 2007.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9090
Diferență: -0,0855
Ieri: 4.9132
Azi: 4.7494
Diferență: -1,1098
Ieri: 4.8027
Azi: 5.8036
Diferență: -0,0809
Ieri: 5.8083
Azi: 5.0470
Diferență: -0,2096
Ieri: 5.0576