Editura Curtea Veche are in pregatire volumul "1917-1918. Fapte si impresii zilnice", semnat de fruntasul liberal Gh. Gh. Marzescu (1876-1926), unul dintre apropiatii colaboratori si sfetnici ai lui I.I.C. Bratianu. "Era - dupa cum nota N. Iorga - omul cel mai intelegator, cel mai liber fata de seful in fata caruia ceilalti stateau tampiti si incremeniti si, adaug, cel mai sincer dintre conducatorii liberali."
In guvernul prezidat de I.I.C. Bratianu in refugiul de la Iasi, Marzescu a fost ministru al Agriculturii si Domeniilor (11 decembrie - 26 ianuarie 1918). Insemnarile sale din cartea amintita consemneaza activitatea Cabinetului Bratianu in perioada mai 1917 - martie 1918. In prefata volumului, arat pe larg conditiile complexe carora conducerea Romaniei, refugiata la Iasi, a trebuit sa le faca fata in acele luni tensionate.
Reproducem in avanpremiera din lucrarea in curs de aparitie fragmente din notele sale din luna martie 1918. Guvernul Bratianu demisionase la 26 ianuarie, fiind schimbat cu un cabinet Al. Averescu (29 ianuarie - 27 februarie 1918), inlocuit la randu-i cu un altul, prezidat de Al. Marghiloman (5 martie - 26 octombrie 1918). Romania semnase preliminariile de pace cu Puterile Centrale (Buftea, 20 februarie) si se purtau la Cotroceni tratative pentru pacea care urma sa fie incheiata pe 24 aprilie, in vreme ce, in Basarabia se pregatea infaptuirea unirii cu Romania. Sa-l urmarim pe memorialist. Datele sunt pe stil vechi. (Ioan Lacusta)
1-5 martie. Criza guvernamentala continua. (Al.) Marghiloman n-a sosit inca, dar a trimis un memoriu Regelui. In ultimul moment, ieri, isi anunta sosirea atat lui Lascar Antoniu, cat si lui Misu Saulescu. Cu L. Antoniu corespund prin Sateanu.
Garoflid, care a insotit pana la Focsani pe Marghiloman, imi afirma ca acesta nu e impotriva reformelor (electorala si agrara, votate in iunie 1917 - n. I.L.). Dar intrucat cere dizolvarea Parlamentului, desigur ca cel putin le amana - ii raspund eu.
(C.) Argetoianu, sosit de la Bucuresti, a fost vazut ieri dimineata de I. Peretz, care istoriseste ca acesta i-a spus ca, fata de criza produsa, nemtii nu mai au incredere in romani, in nici un partid politic si ca ingreuneaza conditiunile pe fiece zi ce trece. Fara a preciza, Argetoianu afirma ca faptul ca Suveranii au insotit pe Berthelot la gara (la plecarea Misiunii Militare franceze - n. I.L.), iar asta costa tara un miliard. Nemtii cer guvernului expulzarea oamenilor politici antonisti.
Take Ionescu (fost vicepresedinte de Consiliu in Cabinetul I.I.C. Bratianu - n. I.L.) pleaca de buna voie, dar nemtii cer si plecarea altor personalitati politice, in cap, fireste, cu Bratianu.
Eu nu figurez pe aceasta lista, nici (Em.) Porumbaru, nici (V. G.) Mortun.
Mortun vrea sa se solidarizeze cu Bratianu si sa plece cu el.
Bratianu insa se opune ca cei ce nu sunt pe lista sa plece, ci sa ramaie in tara, la datoria lor, pentru ca prin prezenta lor cel putin sa fie punctele de reper ale sentimentului national.
Vintila Bratianu observa foarte bine ca la Mortun trebuie tinut in seama si partea lui de "Comediant".
Daca Marghiloman nu va putea sa formeze Guvernul, se va face orice Guvern, afara de acel Averescu. Eu cred impreuna cu Al. Constantinescu ca un Guvern Prezan ar fi cel mai potrivit.
La 1 martie au dejunat la mine Inculet si Ciugureanu (fruntasi basarabeni - n. I.L.), impreuna cu Ionel si V. Bratianu, Mortun, Porumbaru, Pherekyde, Duca si Radovici (lideri liberali - n. I.L.).
Comisiunile pentru reforme lucreaza in permanenta la mine; asta-noapte pana la 3, am terminat impreuna cu Pavlescu organizarea sufragiului universal pentru Camera.
Nemtii au ocupat Odessa. Bolsevicii, dupa cererea lui Racovski (socialist roman, in slujba bolsevicilor - n. I.L.) au luat pe parlamentarii romani pe vasul "Sinope" si i-au dus la Sevastopol. (Unii parlamentari romani, alte categorii de populatie se aflau in refugiu la Odessa, oras controlat de oamenii guvernului bolsevic de la Petrograd - n. I.L.). Cincu a fost foarte crunt batut. S. Georgescu se afla in agonie. Cernescu si St. Bellu grav bolnavi. Boyle (colonel canadian, in slujba reginei Maria si a Guvernului roman - n. I.L.) n-a parasit romanii si s-a aruncat pe vapor plecand cu ei.
5 martie. De la 101/2, la Al. Constantinescu cu Vintila Bratianu si Duca stabilim bazele Senatului. Redactam comunicatul la ziar prin care dezmintim zvonurile ca am cauta sa zadarnicim reformele si anuntam ca proiectele noastre vor fi cunoscute lumii in cel mai scurt timp. I. Bratianu accepta redactia noastra.
Marghiloman a sosit la 11.
Ionel Bratianu ne citeste memoriul pe care il va lasa Regelui in cazul cand ar fi obligat sa plece. Arata ca Regele ramane o figura mare in istorie ca si Mihai Viteazul, legata de ideia unitatii nationale. Tradeaza temerea ca Regele, slab de vointa, odata cu plecarea lui sa nu cedeze cauza.
Averescu doreste sa mentina puterea cu urmatoarele conditiuni: dizolvarea Camerelor; dizolvarea Cartierului General, adica inlaturarea lui Prezan; departarea de la Palat a lui Barbu Stirbei; consultarea lui la convocarea Consiliilor de Coroana.
Prin Sateanu, Lascar Antoniu imi trimite raspuns ca exilarea oamenilor politici este o inventie a lui Argetoianu.
Bratianu crede ca este o cerere a lui Marghiloman, ca necesara guvernarii lui.
Marghiloman a prezentat Regelui un memoriu privitor la politica interna si externa; a fost aprobat.
6 martie. Dimineata de la 10 la 111/2 la Al. Constantinescu, cu Duca si Vintila, in chestia Senatului. S-a stabilit conform proiectului ce posed. De la 111/2 la 1 la I. Bratianu, care ne citeste parte din memoriul catre Rege. Eram cei obicinuiti.
La 21/2 guvernul Marghiloman depune juramantul in compunerea urmatoare: Marghiloman - Interne, Externe, Agricultura; C.C. Arion - Externe; Mehedinti - Instructie; Meissner - Industrie, Lucrari Publice; General Harjeu - Razboi; Seulescu - Finante; Dobrescu - Justitie.
7 martie. De la 11 la 1 la Bratianu, discutam asupra dizolvarii Constituantei, pe care trebuie sa o prezintam opiniei publice ca un act neconstitutional, pentru a rapi orice baza de legalitate Camerelor viitoare care vor ratifica tratatul de pace nemtesc.
Daca se va citi decretul la Camera, sau daca Marghiloman va scrie Presedintilor Corpurilor Legiuitoare pentru a le anunta ca are ceva de comunicat Adunarilor, acestia vor face o scrisoare publica pentru a protesta si arata neconstitutionalitatea actului. De fapt, sunt sase motive serioase contra disolvarii si noilor alegeri:
Neconstitutionalitatea dizolvarii unei Constituante care nu si-a terminat lucrarea;
Neconstitutionalitatea alegerilor facute cu colegiile restranse, atunci cand constitutia stabileste votul universal;
Nesinceritatea alegerilor facute in teritoriul ocupat de germani;
Intarzierea realizarii reformelor prin schimbarea Camerelor;
Schimbarea spiritului acestor reforme;
Ridicarea posibilitatii deputatilor si senatorilor dobrogeni de a protesta contra luarii Dobrogei (ocupata de bulgari si de trupe germane - n.I.L.)
Mortun accepta usor propunerea lui Bratianu cu scrisoarea, dar Porumbaru se codeste, spunand ca nu este convins. Bratianu il repede si ii spune ca daca in patriotismul lui nu voieste sa arate ca baza Parlamentului care va ratifica pacea e neconstitutionala, atunci il va executa el cel dintai.
Porumbaru cedeaza si scrisorile se vor face.
* Din volumul cu acelasi titlu, in pregatire la Editura Curtea Veche
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
