• Leu / EUR4.7354
  • Leu / GBP5.3426
  • Leu / USD4.2876
Ziarul de Duminică

MISTERELE CUVINTELOR/ Festivalul sau drumul de la religios la comercial

16 mar 2010 82
Dicţionarele româneşti de limbădefinesc festivalul ca o manifestare artistică desfăşuratăperiodic, intr-un cadru sărbătoresc, şi ii indică drept etimon fr.festival. (Dicţionarul de neologisme,ediţia din 1986, avansează, eronat, pe lângă franceză, şi engl. şiit. festival. In italiană insă festivalul efestivale, iar sursa engleză, după cum vom vedea, ar puteafi invocată, insă numai după 1990 şi, in orice caz, cu un senslărgit, care ar fi trebuit consemnat.)
Pentru franceză,festivalul e un cuvânt bumerang (dat cu imprumut altei limbişi luat de acolo inapoi, imbogăţit). Derivat din latinesculfestivus "sărbătoresc, vesel" (din familia lui festum"zi de sărbătoare"), vechiul francez a intrat in engleză, unde afost folosit mai intâi ca adjectiv şi, de pe la 1600, casubstantiv, cu sensul de "sărbătoare". Pe vremea aceea sacrul nufusese profanat şi sărbătorile erau, evident, religioase, marcândun calendar mai armonios legat de mersul anotimpurilor şi deciclurile naturii. După ce s-au modernizat (bulucindu-se in oraşeşi incepând să trăiască in ritmul monoton al industriei), oameniiau mimat o vreme viaţa conformă marilor cicluri, ţinând vechilesărbători, tot mai golite insă de conţinut in deşertul fabricii şial cetăţii industriale. Şi atunci a trebuit să se inventeze noisărbători, care nu aveau in comun cu cele vechi decât ciclicitatea,festivismul şi năzuinţa de desprindere din contingent. Aşa s-aunăscut festivalurile, sărbătoririle artistice ori culturale -muzicale, teatrale ori, ceva mai inspre noi şi cu o irepresibilăputere de iradiere, cinematografice. Acesta este momentul in careengl. festival s-a intors in franceză (şi din franceză aintrat in română, cu sensurile consemnate in dicţionarele noastre).Festivalurile au continuat să "evolueze", pierzându-şi incet-incetşi caracterul ceremonial şi limitându-se doar la a fi manifestăriperiodice, motive de bucurie şi distracţie sau, şi mai rău, invremea consumismului, simple prilejuri sau pretexte pentru acumpăra. Acesta este cuvântul primit, cu braţele deschise, de limbaromână după 1990. Festivalul despre care citim in presa de azi esteun târg şi nimic mai mult - sau, in cel mai bun caz, unul dublat deun concurs cu premii gândite pentru a asigura o mai bunăvânzare.
"Poftiţi, intraţi,/ intraţi şicumpăraţi,/ avem di tăti" este imnul constelaţiei de festivaluriinchipuite de minţi locale dar stipendiate (sau năzuind a fistipendiate) cu bani de la bugetul central. Aşadar,avem:
- festival de gamingla... Palatul Copiilor, micuţilor pregătindu-li-se cu atenţiedependenţa de jocuri (9am.ro 18 II 10);
- festival de modăla Iaşi, pe numele său oficial "Romanian Fashion Week" (semnalat deolteni in Gaz. de Sud 22 X 01);
- festival de pomanaporcului in Covasna (baniinostri.ro 16 II 10);
- festival de publicitatela Sala Palatului din Bucureşti (Z. fin. 18 V 01);
- festival de tuning cu"maşini de peste 3,5 mil. euro" (Capital 20 X 08);
- festival de turismla... Ujgorod, in Ungaria, dar cu prezenţa judeţului Satu Mare(eziare.com 15 IX 09);
- festivalul deţigări de foi in Cuba, la care asistăpoporul român prin fumătorii lui milionari (Capital 21 XI09);
- festivalul berii,"printre miasme de mici şi floricele" (Gaz. de Sud. 27 X01);
- festivalul brânzeişi pastramei la care asistă (sau nu mai poate asista)Preşedintele (ziare.com 27 IX 09);
- festivalul cartofuluide laMiercurea-Ciuc, cu tocăniţe, tocane sau gulaşuri (J.naţ. 13VIII 09);
- festivalul cârnaţilor(ziare.com 20 I 10) sau chiar, rod al inţeleptei branduiri,festivalul cârnaţilor de Pleşcoi (ziare.com 1 X07);
- festivalulclătitelor, noul nume al Fasching-ului de pevremea când in Ardeal şi Banat mai aveam nemţi (baniinostri.ro 8 II10);
- festivalul dulciurilor,dedicat cofetarilor şi patiserilor, gândit sub forma unei expoziţiicu vânzare (Z. 29 XI 08);
- festivalul florilor laPiteşti şi festivalul castanelor la Baia Mare (G. 29 IX09);
- festivalulindrăgostiţilor, de Valentine'sDay, concretizat in oficializarea căsătoriilor pentru o zi (suntemasiguraţi: simbolice, dar nu ştim dacă şi neconsumate - Gaz. de Sud15 II 10);
- festivalulingheţatei, despre care organizatorii spun că aplăcut vizitatorilor (Capital 19 VIII 09);
- festivalulmărţişorului indulcele târg al Ieşilor (Z. de Iaşi 24 II 10);
- festivalul merelor(evident, frumoase) de Voineşti (J.naţ. 9 XI 08);
- festivalulpeştelui de la Brăila, cu cea mai mare salată deicre (Z. 14 XI 09);
- festivalul sarmalelorde la Praid, cu Băsescu şi Udrea pe post de invitaţi-infulecătoride onoare (mediafax.ro 1 X 09);
- festivalul shoppinguluidin Dubai, dar deschis şi românilor cu dare de mână, care nu potlăsa să le scape discounturile considerabile aplicate brandurilorde lux (Capital 14 I 09);
- festivalulştiinţei, cam anost, fiindcă nimeni nuvinde şi nu cumpără, la care participă liceeni din Arad şiCluj-Napoca (stiintaazi.ro 7 XI 09);
- festivalulţuicii (ei, aşa da!) in Vălenii de Munte (Z.fin. 16XI 01);
- festivalul usturoiuluidin judeţul Botoşani, cu produsul antidraculos, se pare, importatdin China (Z.fin. 14 IV 03);
- festivalul vinului laTimişoara, la Arad, la Iaşi, la Valea Călugărească, la Aiud, laTârgu Mureş (aici, cuplat cu Festivalul artei meşteşugăreşti), laMangalia...
Şi pentru că toate acesteatrebuiau să poarte un nume, li s-a spus festivalită:"Fenomenul festivalitei, extins la noi in mai toate domeniile artei(...) e unul alarmant, ce va avea drept urmare (...) o pulverizarea culturii naţionale intr-o sumă de... culturi locale" (Curierulnaţ. 16 IX 04).
Americanul, frate cu românul,ne-a imprumutat o reţetă festivalieră de făcut (la ei) şi de tocat(la noi) bani. De la neamţul care ştie să petreacă am luatFest-ul, cel din pantagruelicul OktoberFest muenchenez.Numai că ceea ce la germani se leagă fest, la noi se destramă şi,cârpăcit, devine altceva: "După ce au anunţat anularea ediţiei deanul acesta a festivalului B'Estfest, promoterul român confirmăinlocuirea sa cu un alt festival, Ciuc Summer Fest 2010" (Ev.z. 5III 10). Avem, astfel, şi Gay Fest ("Un festival anual degay pride care are loc in Bucureşti s…t aduce in centrul atenţieipublice cultura queer din toate zonele. In cadrul festului dinacest an s-au organizat expoziţii, concerte de cabaret cutranssexuali şi alte petreceri" - Cotid. 8 VI 07 p. 15). Ar mai fişi ceva lesbi de invocat, dar parcă e, deja, preamult...
Exemplificări şi datări pentrusensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi in ediţia atreia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire laEditura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952,Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al UniversităţiiBucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78),corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83),redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas(1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992).Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia,lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, ElisRegina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, FăramiţăLambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă.Dorinţe: să aibă nepoţi.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7354
Diferență: 0,0042
Ieri: 4.7352
Azi: 4.2876
Diferență: -0,2397
Ieri: 4.2979
Azi: 5.3426
Diferență: 0,259
Ieri: 5.3288
Azi: 4.3067
Diferență: -0,3678
Ieri: 4.3226