Acest festival care oferă momente de dans,concerte diverse - de la recitaluri solo, la desfăşurări simfoniceample - şi proiecţii ale unor concerte sau spectacole de operăcelebre, a trecut de pragul simplei tradiţii, devenind un adevăratfenomen cultural.
Cu siguranţă loc ofertant de observaţie şipentru antropologii pasionaţi de fascinantul subiect oferit depopulaţia Bucureştiului de azi, parcarea din faţa restaurantuluifost Cina, actualmente Trattoria a devenit - datorită acestuifestival, precum şi a Festivalului Internaţional George Enescu -Piaţa Festivalului. Este un loc în care, de fiecare dată tot maimult, se adună de la o seară la alta un public cu totul special. Pede o parte sunt cei atraşi mai mult de intrarea liberă, pe de altăparte tineri aflaţi la condiţia de cetăţean european (cel puţindupă semnalmente), care, însă, beneficiind de sistemul deînvăţământ autohton, nu au avut parte de o educaţie muzicalăelementară.
Şi în acest an, printre momente de ambalăride motoare urmate invariabil de alarmele auto, publicul a aplaudatcu căldură după fiecare cadenţă, fie ea finală sau nu, găsindputerea de a se concentra asupra mesajului muzicii şi alinterpreţilor - atunci când a fost cazul - primind cu inocenţă şicu bucurie şansa de a urmări un spectacol live.
Cu o medie de 1.500 de spectatori pe seară,Bucharest Music Film Festival a fost un succes, o frumoasăşi potrivită aniversare a 15 ani de evenimente culturale organizatede ARCUB - Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei MunicipiuluiBucureşti.
Aş menţiona câteva dintre reperele muzicalelive ale programului, printre acestea generatoare de speranţă fiindrecitalurile susţinute de Fundaţia Principesa Margareta a Românieisub genericul "Bursieri Tinere Talente", dintre muzicienii prezenţipe scenă în acest context, remarcabil fiind violoncelistul AndreiIoniţă. Recitalul Liszt susţinut de Horia Mihail a reluat şi în aerliber selecţiuni din programul care a reprezentat subiectulturneului Pianul călător din primăvară.
De asemenea, cea mai mare afluenţă de publica adus-o Orchestra Naţională Radio dirijată de Tiberiu Soare - fiecă ne referim la primul concert, cu un program conţinând înprincipal lucrări de Johann Strauss, Puccini, Bizet şi Ceaikovski,fie la al doilea, care a cuprins şi Concertul pentru pian deGrieg cu pianistul rus Vadim Palmov, dar şi Filarmonica Oltenia dinCraiova, dirijor - Emil Siegbert Maxim, solişti soprana Diana Ţuguişi tenorul Hector Lopez.
Pentru cei care rezistau şi după lăsareaserii - şi nu erau puţini - pe ecranul din piaţă au fost proiectateinteresante filme muzicale, precum Concertul festiv al Filarmoniciidin Viena dirijat de Sandor Vegh, solist Radu Lupu, opera Romeoşi Julieta de Gounod, concertul Filarmonicii din München laVatican, Cei trei tenori - Luciano Pavarotti, Placido Domingo şiJose Carreras, BBC Proms cu Simfonia nr. 4 şi nr. 5de Mahler sau Simfonia a VIII-a de Mahler.
OLTEA ŞERBAN-PÂRÂU (n. 12 martie 1969)este muzicolog şi critic muzical, actualmente redactorul-şef alpostului public Radio România Cultural, după ce a condus timp de 7ani postul particular Radio Romantic. Semnează în continuarerubrici săptămânale în Ziarul de Duminică şi Adevărulliterar. Activitatea ei publicistică cuprinde peste 2.000 dearticole apărute în presa scrisă, majoritatea pe teme muzicale,sute de emisiuni şi programe de radio şi numeroase emisiuni şiapariţii TV. Este semnatara traducerii şi a articolelor privindcompozitorii români pentru Larousse - Dicţionar de marimuzicieni, şi responsabilă cu secţiunea muzicală aDicţionarului enciclopedic. Este membră a UniuniiCompozitorilor şi Muzicologilor din România. A fost distinsă cu maimulte premii, printre care Premiul pentru Originalitatea ProfiluluiRadiofonic al Consiliului Naţional al Audiovizualului în 2002 şiPremiul pentru Publicistică al Uniunii Compozitorilor şiMuzicologilor din România în 2006.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
