Odată lansat, turismul orientat spre destinaţii aflate dincolo de atmosfera Pământului tinde să se transforme intr-o veritabilă cursă, la concurenţă cu timpul şi, totodată, in economia de piaţă, la inevitabila concurenţă a firmelor intre ele. Unele agenţii şi-au propus să-şi conducă plătitorii de bilete pe traiectorii suborbitale, sau să „plombeze" turişti in Staţia Spaţială Interplanetară, deja construită. Altele produc module in vederea unor structuri proprii, pe care intenţionează să le instaleze la vreo 400 km deasupra scoarţei terestre. Din aceste „hoteluri" bine izolate de acţiunea mortală a mediului exterior, amatorii vor avea ocazia să admire lumea cu sentimente incercate şi de veritabilii cosmonauţi.
O iniţiativă mai recentă il are ca promotor pe miliardarul englez Richard Branson, care şi l-a asociat pe designerul de echipamente spaţiale Burt Rutan. Firma lui Branson, „Virgin Galactic", lucrează intr-un secret dezvăluit doar atâta cât să intreţină interesul publicului faţă de un proiect in valoare de 250 de milioane de dolari şi din care s-au cheltuit deocamdată abia 100 (de miloane, bineinţeles). Proiectul vizează construcţia unei nave spaţiale de pasageri, cu bilete incomparabil mai ieftine decât actualele călătorii particulare pe Staţia Spaţială Interplanetară. E adevărat insă că acolo, pentru 20 de milioane de dolari, poţi rămâne o intreagă săptămână, in vreme ce astronauţii amatori lansaţi prin „Virgin Galactic" călătoresc prin spaţiu abia două ore şi jumătate, contra sumei de 200.000 de dolari. Nici inălţimea zborului nu depăşeşte 120 km, ceea ce permite firmei organizatoare să asigure pasagerilor săi cinci minute de imponderabilitate.
Pentru zborurile sale de tip popular, Branson combină două sisteme diferite: avionul şi naveta spaţială. Un avion cu design special, botezat „White Knight Two", cu fuselaj dublu şi o deschidere a aripii unice comparabilă cu cea a fortăreţei aeriene Boeing-29, bombardier in cel de-al doilea război mondial. Colosul acesta va căra până la vreo 18 km inălţime vehiculul cosmic propriu-zis: „Space Ship Two", acesta din urmă funcţionând ca o rachetă şi având posibilitatea să imbarce pentru călătoria spaţială doi piloţi şi şase pasageri. Ambele vehicule poartă amprenta designerului american Rutan, autor şi al proiectului „Space Ship One", care in 2004 a câştigat premiul de 10 milioane de dolari acordat primei nave spaţiale private.
Aceste proiecte, in parte realizate sau pe cale de a se infăptui, sunt văzute ca nişte paşi importanţi in perspectiva unei veritabile industrii a călătoriilor cosmice private. Lucrurile evoluează alert, dar nici nu pot fi grăbite peste ritmul impus de ele insele. Miliardarul Branson aprecia la un momnent dat că 2008 va fi Anul Navei Spaţiale, dar iată că 2008 s-a sfârşit, iar la „Space Ship Two" incă se mai lucrează, cu măsuri de vigilenţă tehnică sporite după accidentul nefericit (o explozie) care a ucis in 2007 trei tehnicieni pe platoul de testare. In noua situaţie, zborurile cosmice de tip comercial se amână cu un an sau doi. Ceea ce nu-i descurajează totuşi pe cei 250 de amatori inscrişi pe listele de aşteptare, unii dintre ei cu biletele plătite integral incă de pe acum.
Tentaţia unui sejur fie şi de scurtă durată in lumea imponderabilităţii este imensă, din moment ce lumea tânjeşte după o astfel de aventură şi plăteşte substanţial pentru ea. Deocamdată fără ambiţii cosmice clare, o altă societate americană, „Zero Gravity Corporation" din Florida, exploatează tocmai această secvenţă particulară a turismului aeronautic: saltul in gravitaţia suspendată. Firma foloseşte o pistă de la Centrul Spaţial Kennedy, de pe care decolează şi unde revine avionul său de tip Boeing 727 modificat. Distracţia oferită pasagerilor constă intr-un zbor până la 11 km inălţime, de unde aparatul plonjează aproape vertical la plafonul de 3000 m, salt pe parcursul căruia se obţine o veritabilă stare de imponderabilitate vreme de 25 de secunde. In schimb, pe linia ascendentă a zborului, pasagerii suportă efectul invers, de creştere a gravitaţiei până la dublul celei cu care suntem obişnuiţi pe sol. Clienţii işi cumpără aceste senzaţii excepţionale, rezervate până nu demult doar astronauţilor profesionişti, cu 3750 de dolari, dar e foarte posibil ca preţul să scadă treptat, pe măsură ce se va derula cu profit afacerea.
Pe o largă paletă de soluţii, turismul pe verticala Pământului, inclusiv cel cu caracter spaţial bine marcat, tinde să devină in viitorul apropiat un fel de „sport" aproape comun. Intr-un roman de tinereţe al lui Arthur C. Clarke, Insule pe cer, există o scenă surprinzătoare, in care interlocutorul unui personaj abia descins de pe Pământ in saloanele unei mari staţii orbitale, săltându-se la un moment dat din fotoliul unde stătea aşezat, ii permite oaspetelui să observe că omul avea ambele picioare amputate. Clarke sugera astfel că imponderabilitatea ar fi şi un mediu mai „blând" cu posesorii unor asemenea grave handicapuri. Mi-am amintit scena in momentul când citeam despre intenţia lui Stephen Hawking de a experimenta pe propria sa piele gravitaţia zero. „Am studiat toată viaţa gravitaţia şi găurile negre, trebuie să văd eu insumi cum arată lipsa gravitaţiei", spune celebrul specialist in fizica teoretică, autorul cărţii Scurtă istorie a timpului. Cum se ştie, Hawking trăieşte ţintuit intr-un scaun pe rotile, complet paralizat de o gravă scleroză. Apelul său la „Virgin Galactic" tinde astfel să dea consistenţă reală ficţiunii, mai precis scenei născocite – de fapt anticipate – despre care am amintit.
Şi poate că nu e decât inceputul, fiindcă intreprinzătorii de felul lui Richard Branson, sau Robert Bigelow de la firma „Bigelow Aerospace", sau Eric Anderson de la „Space Adventures", care apreciază că o ascensiune pe Munţii Himalaya e mult mai riscantă decât zborul până la Staţia Spaţială Interplanetară, au şi lansat o nouă previziune: zborurile circumlunare pentru toţi. Pentru toţi cei care, in următorul sfert de secol, vor strânge in conturi cei 100 de milioane de dolari cât va fi costul călătoriei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
