Digresiune despre natura, folosul şi necesitatea războaielorşi a disputelor
Fiind aceasta o problemă de mare importanţă, autorulintenţionează s-o trateze metodic şi pe larg într-un tratatseparat, iar aici numai să ofere unele aspecte privitor laconţinutul marelui său tratat. Starea de război este naturalătuturor creaturilor. Războiul reprezintă o încercare de a lua prinviolenţă de la alţii o parte din ceea ce au ei şi noi vrem. Fiecareom pe deplin lămurit de propriile calităţi şi, observând că ele nusunt recunoscute cum se cuvine de ceilalţi, are dreptul natural dea lua de la ei tot ce crede că merită; şi fiecare creatură,remarcând că propriile nevoi sunt mai mari decât ale altora, areacelaşi drept de a lua tot ce natura sa cere. Animalele sunt multmai modeste în pretenţii decât oamenii, iar oamenii mărunţi multmai modeşti decât cei nobili. Cu cât cineva îşi ridică pretenţiilemai mult şi face mai mare caz de ele, cu atât are mai mult succesşi e mai mare erou. Astfel, sufletele măreţe, proporţional cumeritele lor superioare, pretind un drept mai mare de a lua totulde la oamenii mărunţi. Acesta este adevăratul fundament algrandorii şi eroismului şi al distincţiei între diversele clase deoameni. Astfel, războiul e necesar pentru a stabili un raport desubordonare, pentru a fonda cetăţi, regate etc., ca şi pentru acurăţa formaţiunile statale de umorile vulgare. Principii înţelepţigăsesc că este necesar să pornească războaie în străinătate pentrua avea pace acasă. Războiul, foametea şi epidemiile servesc, în modobişnuit, de leac contra corupţiei formaţiunilor statale. Pentru ocomparare a acestora trei, autorul va scrie un panegiric desprefiecare. Mare parte din omenire iubeşte războiul mai mult decâtpacea. Puţini, şi de spirit umil, sunt aceia care trăiesc în pacecu toţi semenii. Cei modeşti şi supuşii de toate felurile cad mereupradă celor cu pofte mai puternice sau mai nobile. Înclinaţiapentru război este universală; cei care nu pot sau nu îndrăznesc săducă război în persoană angajează pe alţii s-o facă în locul lor.Astfel, există bătăuşi, asasini plătiţi, ucigaşi, magistraţi,soldaţi etc. Majoritatea profesiunilor ar deveni nefolositoare dacătoţi ar fi paşnici. De aceea animalele nu au nevoie nici delăcătuşi, nici de avocaţi, nici de magistraţi, nici de dulgheri,soldaţi sau chirurgi. Animalele, care au pofte mărunte, suntincapabile de a purta sau perpetua un război împotriva proprieispecii, sau de a fi încolonate în trupe şi tabere pentru a sedistruge unele pe altele. Aceste prerogative aparţin numai omului.Excelenţa naturii umane este demonstrată de considerabilul alai depofte, pasiuni, nevoi etc., însoţitoare. Autorul urmează să tratezepe larg problema într-un panegiric adus omenirii.
Povestealui Martin, continuare
Cum Jack, după ce s-a descotorosit de vechiul moşier, şi-a găsitun altul pe placul său, s-a certat cu Martin şi l-a dat pe uşăafară. Cum i-a prăduit toate magazinele şi i-a distrus întreagafarmacopee. Cum s-a comportat noul moşier cu el, cum l-a maltratatpe Peter, cum l-a îngrijorat pe Martin şi a făcut toată suflareadin împrejurimi să tremure ca varga. Cum prietenii lui Jack s-aucertat între ei, dezmembrându-se în mii de părţi, întorcând toatelucrurile cu dosul în sus până când li s-a acrit tuturor de ei; încele din urmă, când năbădăiosul stăpân închise ochii, Jack fu datpe uşă afară, căci se ivi un nou moşier şi Martin fu repus îndrepturi. Cum acest nou moşier îl lăsă pe Martin să facă precumpofteşte, iar Martin se arătă de acord cu tot ce dorea piosul săudomn, cu condiţia ca Jack să fie ţinut sub obroc. Toate eforturilepe care le depuse Jack pentru a ridica un pic capul se dovediră învan; până când, în cele din urmă, moşierul muri şi fu urmat de unulcare era mare prieten cu Peter şi, pentru a-l umili pe Martin, îidădu ceva libertate lui Jack. Cum Martin se înfurie cumplit şichemă în ajutor un străin şi-l dădu afară pe moşier; la care Jackse arătă de aceeaşi părere cu Martin pentru că acest moşier era cutotul devotat lui Peter şi de altfel se aruncă în braţele lui şipărăsi ţara. Cum noul moşier îl repuse pe Martin în posesia tuturordrepturilor sale anterioare, dar nu-i dădu permisiunea să-ldistrugă pe Jack, care îi fusese prieten întotdeauna. Cum Jackscoase capul în nord şi intră în posesiunea unui întreg ţinut, spremarea nemulţumire a lui Martin care, descoperind că unora dintreprietenii lui Jack li se permisese să se stabilească şi să-şicâştige pâinea în părţile sudice ale ţării, deveni din ce în ce mainemulţumit de noul moşier, pe care îl chemase în ajutor. Cum acestmoşier l-a ţinut pe Martin la respect, după care l-a apucat o furienestăvilită şi a jurat că, fie se spânzură, fie îl va urma pe Peterdacă toţi copiii lui Jack nu sunt alungaţi, ca să moară de foame.Despre numeroasele încercări de a-l vindeca pe Martin şi de astabili pace intre el şi Jack, ca să se poată uni împotriva luiPeter; toate rămaseră fără sorţi de izbândă din cauza abilităţiiunui număr de prieteni ai lui Peter, care se infiltrară printre ceiai lui Martin şi se prefăcură a fi cei mai zeloşi pentru interesullui. Cum Martin, plecat în străinătate într-un acces de furie,semăna atât de mult cu Peter ca aer şi veşminte şi vorbea atât demult ca el, că mulţi dintre vecini găseau imposibil a-i deosebi;mai ales când Martin tropăi de ici până acolo în armura lui Peter,pe care o împrumutase pentru a se lupta cu Jack. Ce remedii furăfolosite pentru a potoli starea maladivă a lui Martin…
Aici, autorul fiind cuprins de un acces de plictiseală, căruiaîi cade des victimă, după ce a citit o epistolă poetică adresatălui… şi-a revenit complet în simţiri şi n-a mai comis niciun rândde atunci.
N.B.: unele lucruri ce urmează nu sunt în manuscris, însă par afi fost scrise de atunci încoace pentru a lua locul a ce nu s-acrezut că e convenabil să fie publicat la vremea respectivă.
Proiect pentru folosul universal al omenirii
Trudind atât de îndelung şi străduindu-se atât de mult pentru aservi şi educa publicul, autorul, fără niciun fel de profit pentrusine, s-a gândit în cele din urmă la un proiect util întregiiomeniri şi care îi va aduce dumnealui un venit frumuşel. Astfel,intenţionează să publice prin abonament nouăzeci şi şase de volumemari, in folio, cuprinzând extrase de descriere a loculuinumit Terra Australis Incognita, adunate cu mare grijă,precum şi gravuri de 999 de autori învăţaţi şi pioşi, de oneîndoielnică autenticitate. Întreaga lucrare, completată de hărţişi ilustraţii în ton cu subiectul, realizate de cei mai marimaeştri, va costa doar o guinee volumul pentru abonaţi, o guineeplătită în avans, iar apoi una la primirea fiecărei cărţi, cuexcepţia ultimeia. Respectiva lucrare va fi de mare folos întregiiomeniri şi necesară tuturor familiilor pentru că va conţinedescrieri exacte ale provinciilor, coloniilor şi aşezărilor dinacea vastă ţară unde, conform decretului general, vor fi duşi toţicei ce încalcă legea; aceia care se vor afla în posesia tratatuluipot alege locul cel mai potrivit şi mai pe placul lor, existândsuficient spaţiu pentru fiecare, astfel ca toată lumea să fiemulţumită.
Autorul presupune că un exemplar din lucrare se va cumpăra prinsubscripţie publică sau pe spezele parohiei pentru fiecare bisericăparohială din cele trei regate şi în toate dominioanele care ţin deacestea. Şi că orice familie care îşi poate permite 10 lire pe an,chiar "trase" de la alte cheltuieli mai puţin necesare, va subscriepentru a primi un exemplar. Autorul nu crede că va termina în maipuţin de nouă volume; considerând numărul necesar, intenţionează săpublice minim 100 000 de exemplare într-o primă ediţie. Va da lalumina tiparului propuneri despre un nou termen, cu un număr deprobă şi o hartă amănunţită a capitalei cu cele douăsprezece porţi,dintr-un autor cunoscut care a prospectat-o exact în vis. Având învedere marea grijă şi eforturile depuse de autor, precum şiutilitatea operei, acesta speră că toţi până la unul vor fi gata,pentru propriul lor bine şi al său personal, să contribuie cuveselie şi să nu-i poarte pică pentru câştigul ce-l va avea, maiales dacă se ajunge, cât de curând, la ediţia a treia sau a patra,cum se aşteaptă.
Autorul nu se îndoieşte că va fi tradus în limbi străine decătre majoritatea naţiunilor europene, ca şi în Asia şi Africa,fiind la fel de mare folos acelor naţii ca şi naţiunii saleproprii; din aceste motive intenţionează să procure patente şidrepturi care să-i rezerve pentru sine întreg profitul de la toţiacei prinţi şi state; în acelaşi timp, autorul speră ca înainte sămoară să vadă milioane din această mare operă publicate în ţărileşi limbile respective.
După ce afacerea se va consolida ca lumea, autorul a promis săofere unui prieten un alt proiect, aproape la fel de bun ca şiacesta, pentru fondarea în tot locul de birouri unde oamenii să seasigure contra naufragiului şi a altor accidente în călătoria spreaceastă ţară; oficiile vor furniza contra cost comandanţi ce cunoscca-n palma ruta, fiecare stâncă, prund, nisip mişcător etc., cucare astfel de pelerini şi călători ar putea veni în contact. Înmajoritatea ţărilor autorul e deja în contact cu o mulţime deastfel de inşi cu bune cunoştinţe; oricum, întreaga schemă aproblemei va fi elaborată pe larg şi comunicată prietenuluisău.
Din volumul în pregătire la Editura Allfa. Traducere deAlina Cârâc
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
