Puţini bucureşteni îşi mai aduc aminte că Biserica Kretzulescu afost până în anul 1938 ascunsă privirii de o clădire cu etaj şi cuun turn interesant, nu prea semeţ, din care, atunci cândse îndura primăria, răzbătea ticăitul unui orologiu.
Clădirea cu turn, demolată pentru "lărgirea şi aerisirea laturiisudice a Palatului Regal", a aparţinut mânăstirii-han Kretzulescu.Zidirea acestui complex monahalo-comercial, întâmplată pe o lungăperioada de timp, are o istorie bogată.
Se spune - în cronici şi în hrisoave - că în anul 1700Constantin Brâncoveanu şi-a căsătorit a patra dintre fiice, peSafta, cu nepotul său, Iordache Kretzulescu. Conform obiceiului,Domnitorul le-a făcut danii însemnate, între acestea şi un loc de28 de stânjeni pe Uliţa cea Mare, prima denumire a Căii Victoriei.Pe acest loc, ginerele a sţrămutat biserica de lemn, mică şiprobabil foarte veche, din satul Kretzuleşti, "fiind scumpă inimiisale, căci în ea primiseră Botezul strămoşii".
Fericirii, de scurtă durată, i-au urmat ani de bejenie şi depermanente pericole din cauza pârârii Cantacuzinilor la SublimaPoartă. Întorcându-se din Veneţia, unde îşi găsise refugiu dupăexecutarea socrului său, Iordache Kretzulescu a intrat repede îngraţiile lui Nicolae Mavrocordat, ajungând la rangul de marevornic. Va fi contribuit la grăbirea carierei sale politice şienorma avere - parte din dota cuvenită soţiei - pe care reuşise s-osmulgă din ghearele bancherilor veneţieni.
Banii nu au asigurat numai liniştea şi bunăstarea familiei, cişi săvârşirea unei lucrări de pomenire a celor cinci răposaţi atâtde înfricoşător la Constantinopol. "Din dumnezeiască râvnăîndemnaţi", soţii Kretzulescu au purces la zidirea unei "bisericide piatră" în locul celei de lemn şi a unei mănăstiri împrejur.Sprijiniţi cu danii de Vodă Mavrocordat - 19 stânjeni din pământuldomnesc -, ei au reuşit să sfinţească, la 30 septembrie 1722,"biserica şi chiliile şi bolţile dinspre uliţă".
Până în l746, anul morţii marelui vornic, s-au făcut toatecompletările trebuincioase, iar în anul următor, Safta Kretzulescustipulează într-o diată că inima ctitoriei, "biserica care amfăcut-o noi, după cum a lăsat-o soţul meu, aşişderea las şi eu sănu se închine nicăierea, ci să fie deasupra copiilor mei, să-ipoarte de grijă şi să ia seama".
Această poruncă a fost respectată cu sfinţenie până în 1950,deşi nu de puţine ori au apărut fel de fel de situaţii vitrege.Astfel, într-o plângere din 19 ianuarie 1838, descoperită deprofesorul George Potra, o parte dintre chiriaşii hanului aduc lacunboştinţa Sfatului Orăşenesc că, în urma teribilului cutremur,comisarul oraşului le-a pus în vedere să-şi părăsească locuinţele,"deoarece construcţia este ameninţată de prăbuşire". În încheierecereau Sfatului Orăşenesc să cerceteze cazul cu atenţie, "ca săvază cât de tirană năpăstuire ne face domnul comisar".
Reparaţiile s-au făcut târziu, în l852, o anomalie dacă ţinemseama că moşiile bisericii însumau peste 200.000 de pogoane şifonduri existau din belşug. Dar, începând din 1852, HanulKretzulescu figura printre cele 10 hanuri de căpetenie aleBucureştilor. Biserica a fost restaurată în sil neoclasic, i s-aconstruit o turlă de lemn acoperită cu tablă, iar pictura i-a fostrefăcută de Gheorghe Tattarăscu. Lucrările de restaurare, încheiatela 186o, schimbaseră în mod radical înfăţişarea ansamblului de laKretzulescu, cu un plus de gust în aspectul hanului, devenitdestul de atrăgător. Acest fapt trebuie să-1 fi atras şi pecomerciantul francez Lemonnier Jobin, care, în 1864, a deschis aicio prăvălie cu "articole de Paris" devenită celebră prin mănuşilefine şi ţilindrele ajunse accesorii obligatorii în lumea bună. Soralui, Victorine Jobin, a fost mai puţin norocoasă cu magazinulînchiriat la Hotelul Broftt, dând faliment în 1869 şi "murind desupărare" în 1873, anul de glorie a fratelui!
Şirul de case boiereşti de-a lungul PoduluiMogoşoaiei, vecinătatea Palatului Domnesca Pasajului Român şi aTeatrului cel Mare, precum şi a Cişmigiului asigurau oricăruinegustor cu prăvălie la Hanul Kretzulescu un procent de câştig multmal ridicat decât în alte vaduri comerciale ale Capitalei. Dinacest motiv, chiria prăvăliei şi preţurile produselor erau mult mairidicate decât în altă parte. Excelau în lux şi în scumpeteprăvălia doamnei Briol şi foarte cunoscutul - pe vremuri - magazinParadisul Copiilor.
Singură biserica - aşezământ care, în zilele lui faste găzduisecorul bărbătesc condus de Anton Pann - distona cu opulenţa şirafinamentul din jur! În urma unor unor minuţioase cercetări,arhitectul Ştefan Balş a pornit - ajutat financiar de cătreepitropi - lucrările de restaurare în conformitate cu formainiţială. Cu acest prilej bisericii i s-a deschis pridvorul, i s-arefăcut turla de zid şi i-a fost redată fresca originară prinînlăturarea picturii lui Tattarescu. Doi ani mai târziu, în 1938toamna, "totul s-a dărâmat din ordinul stăpânirii", nota cuamărăciune contemporanul Gheorghe Crutzescu. N-a mai rămas înpicioare decât biserica. Atunci epitropia a hotărât să clădeascăaici case noi, acestea fiind după exproprierea din 1920 singuraavere a bisericii.
Arhitectul G.M. Cantacuzino ridică armonioasa clădire cu arcadecare adăposteşte librăria Bucholz - astăzi Dacia - şi atâtea alte"prăvălii frumoase". Sub ocupaţia comunistă, şi această unică sursăde venit a fost confiscată - zice-se "în numelepoporului" - spre a fi dăruită Securităţii. Oare"Aşezământul Kretzulescu" nu a fost zidit să slujească poporului?În anii din urmă Dumnezeu s-a îndurat şi clădirea a fost recuperatăde biserică.
EMANUEL BADESCU (n. 25 august 1952) este bibliotecar încadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Romåne.Licen]iat în istorie la Universitatea Bucure[ti, a colaborat cupeste 1.000 articole la revistele "Formula AS", "Lumea Magazin","Magazin Istoric" [i la "Ziarul de Duminic`". A publicat 1Decembrie 1918 Alba Iulia - Bucureşti [iImnurile na]ionale la romåni. Este şi coautor al volumelorScurtăistorie a regalităţii înRomânia, Nicolae Ionescu. Bucureştii dealtădată, De la Vatican laIerusalim, Conspiraţiasecurităţii,Bucure[tii \n imagini \n vremealui Carol I (volum premiat de Uniunea Scriitorilor).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
