• Leu / EUR4.8909
  • Leu / GBP5.7696
  • Leu / USD4.7450
Ziarul de Duminică

REPORTAJUL SAPTAMANII / La stuf

REPORTAJUL SAPTAMANII / La stuf
30.03.2010, 15:32 1279

Suntem, totusi, si noi romanii primii in lume la ceva: la stuf.Dar si ultimii in lume la valorificarea acestei bogatii. Avem ceamai compacta zona stuficola din lume: stuful nu trebuie sadit, nutrebuie ingrijit si se reface singur, an de an. Nu trebuie decatsa-l tai si sa-l trimiti in Occident. Acolo, bogatii se dau in vantdupa un acoperis de stuf. Noi insa am lasat de izbeliste toatecombinatele de celuloza, si am ajuns sa importam pana si hartieigienica. Va invitam in lumea culegatorilor de stuf - adevaratisclavi ai zilelor noastre, care muncesc pe nimic, cu apa pana labrau, pentru luxul altora.

Delta Dunarii, complexul lagunar Razim - Sinoe - Zmeica -Golovitza, locul in care creste cel mai bun stuf din lume, aurulnostru verde, un material de constructie ideal: este usor, estetic,ecologic, rezistent, elastic si asigura o perfecta izolatie termicasi fonica. In trecut - o avere nationala exploatata la coteimpresionante, astazi - o bogatie inepuizata pe care numai strainiise bat ca sa-si acopere vilele de lux si casele de vacanta. "Nu e ointamplare ca strainii ne cauta stuful - spune Stere Furtuna, sefde exploatare stuficola - , nu e o intamplare deloc, e un materialecologic, la 50 de ani isi schimba acoperisul, da stuful jos, punealtul nou."
Delta Dunarii, a doua delta din Europa, dupa cea a fluviului Volga,a cincea din lume ca marime si cea mai bine conservata din Europa.Un loc unic in lume care-a fost inclus in anul 1991 in patrimoniulmondial UNESCO ca rezervatie a biosferei. "Delta Dunarii -precizeaza Grigore Baboianu, guvernatorul Rezervatiei biosfereiDelta Dunarii - este cea mai mare zona compacta de stuf din lume,de cca 200 de mii de hectare." Din cele doua sute de mii de hectarede stuf, astazi abia daca exploatam patruzeci de mii, in conditiitotal primitive, cu tarpanul, o coasa cu coada mai lunga. Oameniiindura frigul si umezeala zi de zi.
Altii ar fi fericiti sa aibe o asemenea bogatie, in timp ce noiabia daca ne atingem de ea: 78 la suta din suprafata totala aDeltei este acoperita cu vegetatie de mlastina stuficola, stuf,papura si rogoz, resurse care inainte de 1989 faceau sa duduiecombinatele de celuloza si hartie. "S-a estimat in acea perioadapotentialul de cca un million de tone de stuf pe an, spuneguvernatorul, sigur ca aceasta cantitate a fost transformata intone de celuloza si hartie si decidentii de atunci au hotarit sa secreeze si un combinat de celuloza si hirtie special pentru stufuldin Delta care a fost amplasat la Chiscani."
Astazi, gloria de altadata a industriei stuficole - combinatul deceluloza si hartie din stuf de la Chiscani - este un décorfantomatic. Considerata a fi nerentabila dupa 1989, cea mai mareunitate pentru valorificarea stufului din tara a fost inchisa si aintrat in proces de lichidare. A devenit repede tinta hotilor, careau furat tot ce se putea fura. 5.000 de oameni si-au pierdut loculde munca, iar stuful a ramas sa zaca in balta. Desi in aniisocialismului a fost exploatat la maximum si aducea tarii profituriuriase. Au fost inchise si combinatele de celuloza si hartie de laSuceava, Dej, Drobeta Turnu Severin si Letea, iar industriavalorificarii stufului a intrat in colaps.
In anul 2002 resursa stuficola a fost concesionata de statul romanprin Ministerul Mediului. Delta a fost impartita in 12 zonestuficole dintre care numai sapte i-au interesat pe afaceristi.Batalia intereselor s-a dat pe stuful de saratura, care cresteintre mare si Delta, cel mai cautat in Europa, datorita aspectuluisi rezistentei fibrei. Cat vezi cu ochii numai zone compacte de aurverde. "In Delta - spune guvernatorul rezervatiei - sunt doar douasocietati care exploateaza stuful pe o suprafata de cca 40.000 dehectare din domeniul public de interes national. De ce doar doua?Pentru ca in primul rand, licitatiile au facut ca doar doua sacastige. Au castigat cel mai bun stuf din Delta, cealalta categoriede stuf nefiind solicitata de nimeni."
Pentru cei care au reusit sa-si ia partea de stuf, afacerea s-adovedit foarte profitabila: milioane de euro ajung in buzunarelecelor care cu o investitie minima obtin castiguri sigure, an de an.Gheorghe Negrea spune ca a inceput afacerea cu un milion de euro.Are patru utilaje mecanizate, multi zilieri si exploateaza infiecare an 8.200 de hectare de stuf de cea mai buna calitate. Anulacesta toata marfa va ajunge la o firma partenera din Olanda,renumita in Europa pentru design de acoperise.
Stuful ramane una dintre putinele afaceri neafectate de crizaeconomica. In ultimii 5 ani, sute de mii de tone au luat drumulstrainatatii, o tona fiind platita cu 60 de euro. Acoperisurileolandezilor facute din stuf romanesc dau clasa arhitecturii caselorde vacanta si cererea este in continua crestere. "E un profit de 42la suta, spune Gheorghe Negrea. La un cost de 385.000 de euro 80 detone de stuf, realizam un venit de 560.000 de euro prin procesaresi export in conditiile impuse de partenerul strain."
Pentru oamenii baltii care au trait toata viata din taiereastufului si din pescuit, concesionarea rezervelor piscicole sistuficole a adus noi reguli si noi stapani. Nu au contracte demunca, sunt zilieri, desi concesionarul sustine ca ar aveacontracte pe durata limitata. Seful exploatarii care se ocupa deplati recunoaste ca lucreaza cu zilieri, oameni care nu beneficiazade niciun avantaj prevazut in Codul muncii. Ca sa supravietuiasca,taietorii de stuf sunt nevoiti sa faca munca cea mai dura. Castigaatat cat taie si spun ca accepta sa lucreze la negru, numai sa ducaun ban acasa. Viata lor si castigul se masoara cu "maldarasul", unsnop pentru care primesc un leu. La o suta de maldari, au castigato suta de lei. Cine e harnic poate sa castige si 200 de lei pe zi.Ziua de lucru incepe la sase dimineata si pana la apusul soareluitaietorii trag de tarpan, bagati in mocirla pana la brau. Dinspremare, crivatul bate neincetat.
Recoltarea se face intre 15 noiembrie si 15 martie cand incepecuibaritul pasarilor si legislatia de mediu interzice taiatul. Amajuns in balta la finalul sezonului, asa ca toti trageau tare ca sastranga cat mai multi maldarasi.
In anii 50, stuful se taia mai mult cu detinutii politici de lainchisorile din Periprava si Chilia Veche. Munca era opedeapsa.
Pana si copiii se chinuie in balta. Ionut are 17 ani si a facutnumai patru clase. De doi ani trage de tarpan in saratura. In modnormal ar trebui sa fie la scoala.
Dupa ce taietorii isi strang munca de-o zi in gramezi, asteaptamasina firmei sa vina sa-i duca la depozit. Oamenii sunt raspanditiprin balti si ies la uscat abia seara. Cei mai multi au cizmelesparte si poarta pe ei toate hainele pe care le-au gasit insifonier. Tarpanele si ciulcii, niste pantaloni facuti dintr-unmaterial impermeabil, si le cumpara din banii lor. La sfarsit desaptamana, pe balta vine seful de exploatare sa faca plati.
Coliba paznicului este singurul refugiu pentru taietorii de stuf,singurul loc unde poti gasi un foc in soba cand iti intra umezealain oase.
Numai un radio lipit cu sarma, ii aminteste de lume. In rest, culunile, nu vede decat stuf, stuf si iarasi stuf. Mananca fiecare ceare. Gusa de porc este de baza, este ieftina si satioasa, bauturamai putin, ca-i scumpa si te moleseste.
Paul Irichevici a castigat intr-o saptamina 130 de lei. Are patrucopii si la lasatul intunericului se intoarce acasa, rupt deoboseala. Paul este recunoscut in Sinoe drept unul dintre putiniimesteri care mai stiu sa bata stuful pe casele din Delta. Cand setermina sezonul de taiat, pleaca si munceste in tara si semandreste ca toate umbrelutele si acoperisurile din stuf din Olimpsi Neptun sunt facute de el. Inainte sa taie stuf, Paul a trait dinbraconajul la peste si si-a pierdut banii la Caritas. Singurasperanta a lui Paul este sa plece anul acesta la cumnatul lui dinAnglia, sa puna stuf pe vilele strainilor. Pana atunci, in Romania,nu vrea decat ce i se cuvine.

Cand apa e prea adanca si muncitorii nu fac fata, intra in scenaun utilaj de recoltat modern, cositoarea pe pneuri de joasapresiune. Face snopi mici, gata legati si poate oricand sa ia locullucratorilor.
In cinci ore face cam vreo 600, 700 de maldari, un om de-abiareuseste 8-10 maldari. Se lucreaza zi lumina si masinaria poate sainlocuiasca munca a 20 de oameni intr-o zi.
Stuful ajunge apoi in depozite acoperite, unde maldarii suntnumarati si pregatiti pentru export. De munca asta migaloasa seocupa femeile din Jurilovca. Maldarasul este desfacut, scuturat siimpachetat in snopuri egale. Balotii sunt trimisi in Ungaria, inItalia, in Olanda, cu tirurile. Uscat, scuturat, aranjat,maldarasul este gata sa stea de azi inainte pe un acoperis dinstrainatate. Alti snopi vor ajunge rogojini, mult cerute decultivatorii de pepeni si de citrice din Turcia si din Grecia,pentru ca pastreaza umezeala la sol.

Ce se va intimpla cu stuful Romaniei, in viitor? Concesionariiisi pun speranta in noua legislatie din domeniul architectural,care prevede ca locuintele din Delta sa fie acoperite cu stuf.Pentru ei, asta ar fi mana cereasca. In timp ce guvernatorulRezervatiei spera ca "plapuma saracului" din Delta sa fie folositain interes national. "Ceea ce asteptam noi - spune el - si le-amcerut celor care au venit sa concesioneze stuful, a fost sa-lfoloseasca si-n alte scopuri decat acela de a-l vinde ca materieprima. Este, la o scara mica, o situatie foarte asemanatoare culemnul din padurile Romaniei, o mare parte a luat drumul exportuluidoar ca masa lemnoasa. Or noi ar trebui sa stimulam, sa facilitamexploatarea biomasei din Delta Dunarii."

Un lucru este sigur. In fiecare primavara, aurul verde va rasariin Romania si va fi admirat numai pe casele strainilor.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, teiubesc!" din 14 martie.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470