Ziarul de Duminică

Scufiţa albă şi Mme de Sévigné/ de Daniel Nicolescu

Scufiţa albă şi Mme de Sévigné/ de Daniel Nicolescu

Autor: Daniel Nicolescu

12.04.2011, 23:36 40

Înainte să penetrăm în problemă, trebuie spus că volumul luiBeatrice de Fontanel & Daniel Wolfromm, "Petite histoire dupreservatif" - adică "Mică istorie a prezervativului" - nu este oediţie de chioşc, anexată vreunei reviste pentru adulţi, ci o cartefoarte serioasă (asta când nu e de-a dreptul amuzantă), apărută lao editură de prestigiu: Stock.

Pe banda de anunţ (albastră) a volumului se află un citatatribuit Doamnei de Sévigné: "O pavăză împotrivă plăcerii, o pânzăde păianjen împotriva primejdiei". Altfel spus, un obiect utilitarfără nicio utilitate, câtă vreme sugrumă dorinţa şi nu asigură nicicontracepţia, nici ocolirea bolilor venerice. Sigur, marchiza ştiace spune; văduvă la 25 de ani, probabil va fi încercat nu o dată sănu-şi strice reputaţia sau să-şi ruineze sănătatea, folosindu-l.Vremurile era cum erau, iar tehnica (în ciuda faptului că, în formeprecare, prezervativul fusese folosit încă de pe timpulegiptenilor) evoluase foarte puţin. Aşa că reacţia lui MarieRabutin-Chantal (numele de fată al madamei de Sévigné),supărat-ironică, e de înţeles.

Prezervativul a înfierbântat spiritele şi a născut dezbateri şicontroverse din vremuri vechi şi până de curând, când însuşi papaBenedict al XVI-lea, în drum cu avionul spre Yaoundé, pe 17 martie2009, a stigmatizat obiectul, spunând că "problema maladiei SIDA nupoate fi rezolvată prin distribuirea de prezervative. Dimpotrivă,folosirea lor agravează problema".

Lunga lor istorie, începând cu concubina regelui Minos, care afolosit drept contraceptiv o vezică de capră ca "să se apere de unşuvoi de sămânţă în care colcăiau şerpii şi scorpionii", şiajungând la Casanova şi fraţii Goncourt, trecând prin TennesseeWilliams şi James Joyce, este abreviată cu mult spirit de cei doiautori (ea romancieră, el reporter, niciunul cu pregătire medicalăsau specializare în studiul latexului). Cronologia este lăsatădeoparte, iar povestea zigzaghează în funcţie de evoluţiamentalităţilor, de descoperirile ştiinţifice şi de progresultehnologic. Dacă, în secolul al X-lea, doamnele din China foloseauhârtia de mătase îmbibată cu ulei (ceea ce ducea la obţinerea unuiobiect atât de rigid, încât frumoasele orientale îl putea folosi şiîn lipsa purtătorului lor obişnuit), iar în Europa secolului alXVII-lea, strămoşul "redingotei englezeşti" era făcut dintr-o stofăfină, secolul al XVIII-lea vede apariţia, la Utrecht, a unorobiecte ciudate, meşteşugite de un artizan local din maţe de oaie.Creativitatea meseriaşului fusese stârnită de cererea disperată apieţei: conferinţa de pace încheiată în 1713 adusese pe meleagurileŢărilor de Jos puhoi de diplomaţi şi demnitari care, din pricinaşederii îndelungate, s-au văzut siliţi să apeleze la serviciileerotice ale profesionistelor autohtone. Cum, în schimbul banilor,au primit nu doar plăcere ci şi boli venerice, apariţia băşicilorde protecţie s-a dovedit mană cerească.

Hulite de unii (care vedeau în ele o unealtă a libertinajului),interzise multă vreme de morala creştină, greu de procurat dincauza preţului lor prohibitiv până în anii 60-70 ai veacului XX,dar folosite pe scară mult mai largă, de-a lungul istoriei, decâtle place utilizatorilor lor fideli să recunoască, prezervativele aufost ascunse în "bucheţele de violete", în "cutiuţe de ciocolată"sau în plicuri de scrisori în secolul XIX, dar au ajuns la vedere,în automate stradale sau în instituţii, în anii din urmă. Folositeveacuri în şir doar de prostituate şi de clienţii lor, dar ajunse o"a doua piele" pentru omul modern, condomurile au devenit, iată, şisubiect cultural. Şi, desigur, un instrument de protecţie împotrivaprejudecăţilor şi pudibonderiei.

DANIELNICOLESCU. Absolvent, în 1982, al UniversităţiiBucureşti, Facultatea de filologie, secţia română-portugheză.Redactor principal (şi, începând cu 1991, grafician copertator) laEditura Eminescu, între 1985-2003. Colaborări (cronică literară,cronică plastică, traduceri) la numeroase reviste culturale,începând cu 1974. Redactor şi art-director la diverse publicaţiidin ţară. A semnat mai multe volume de traduceri şi un volum deinterviuri. Din anul 2000 până în 2009 - editor executiv la Ziarulde Duminică.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO