Sa nu ezitam cu superlativele: in ceasul de fata, Ion Vartic este cel mai subtil analist literar (mai precis: de mecanisme psiho-textuale) pe care-l avem.
Inzestrat contradictoriu cu folos, acest impatimit de manierism, dandysm, decadentism si de estetizarea universului obsesional, de labirintul ludic al confesiunii literare si alchimizarea artistica a nevrozelor, e dotat deopotriva pentru teatrul cu masti si umbre, pentru demonismul de tip Bulgakov-Sologub, derizoriul gogolian, absurdul ionescian, cu toate ca si-a dat doctoratul... in Ibsen.
Introvertit de obicei, dar histrionic si mare facator de farse, la o adica, Vartic este fascinat de tot ce va sa zica mister textual, luxurianta patologica si capcana psihologica, experiment intru meraviglia si devoalare socanta.
Sta ani si ani pe o idee, pe o schita, lucreaza cu trei randuri de lentile si sufera de abisala voluptate a scotocirii psihanalizante in eul creator.
Efervescent cititor de Borges, Thomas Mann, Sabato, Musil, Bioy Casares, Kafka, I.L. si Mateiu Caragiale, Vartic a plonjat cu fericire, de vreo zece ani, in sorbul maniacal de febre si contrarii pe nume Cioran, unde, vezi bine, totul ii vine manusa.
N-am mai avut senzatia une hermeneutici atat de simpatetice si de stralucitor detectivistice de pe la Eminestii lui Negoitescu si Edgar Papu, de la cartea lui Lucian Raicu despre Gogol sau de la studiile lui Ovidiu Cotrus despre Mateiu Caragiale. Pe cat e de maestru in demontari de mecanisme ascunse, pe atat de pasionat se revela in asociativitate, in filiatii si stabiliri de inrudiri.
Astfel, inciziile in complexul cioranian al provinciei, in manierele de hranire a mitului habsburgic, in hipnoza ratarii, fascinatia pe care o exercita asupra lui alcoolismul, formele dementei s.a.m.d. (v. pp. 56-58, cu alaiul Crailor sibieni, deopotriva falstaffieni si dostoievskieni, echivalabili "corabiei cu ratati" a lui Emil Botta & Co. din anii malagambisti) sau in retromorfoza ca figura a regresiunii (v. pp. 388-391) sunt dublate revelator de filiatiile stabilite intre omul cioranian si "omul ridicol" al lui Dostoievski (plus "omul din subterana", desigur), intre eul din Lacrimi si sfinti, Oblomov, Kirilov, Adolphe, Tonio KrA¶ger sau Gregor Waremme, intre Cioran si Ionesco, de-o parte, si schillerianul Gian-Luigi Fiesco, conte de Lavagna, de cealalta parte ("individul prea mare dintr-o tara prea mica", Romania fiind, pentru Cioran, numai geografie, nu si istorie), intre obsesia polonitatii la Gombrowicz si a romanitatii la Cioran, intre Unamuno (Viata lui Don Quijote si Sancho), Ramiro de Maeztu (tripticul Don Quijote, Don Juan si Celestina) si Schimbarea la fata a Romaniei, intre sarcasmul europeanului Budai-Deleanu si frenezia cioraniana biciuitoare de racile mioritice, intre Cioran si tipul scriitorului decadent al veacului 19 (Baudelaire, Flaubert, Gautier), ori intre mansarda lui Cioran de pe 21 Rue de l'Odéon si claustrofiliile retromorfotice din Kafka ("daca, la sugestia lui Bachelard, reducem totul la unghiul topo-analizei, putem afirma ca, la un pol radical abisal, ii avem pe Dostoievski si Cehov, cu subterana lor, precum si pe Kafka, locuitorul pivnitei, iar la celalalt pol, radical aerian, pe Cioran, cu fantasma mansardei sale").
Lor li se adauga citirea personalitatii cioraniene in personaje precum Cezar Tomescu din Huliganii lui Mircea Eliade, ori Biris din Noaptea de Sanziene a aceluiasi, dar si descifrarea "ghiarei" orgolios-dictatoriale din fiinta tanarului razvratit nihilist rasinarean, asa cum s-a intiparit ea pe marginea exemplarului din Scriitori rusi de D.S. Merejkovski, 1925, unde Cioran subliniaza apasat pasaje despre fanatismul ideii si solitudinea magnifica a vulturului... (v. p. 25).
Chiar daca-i va nemultumi pe cei interesati in primul rand de idei, de constelatiile filosofico-moraliste, de filiatiile strict spirituale si livresti (cum de lipseste Nietzsche de aici?, te poti intreba) cartea este un regal pentru cei atrasi de spectacolul interior al persoanei, de jocul obsesiilor, al nevrozelor si fantasmelor de tot soiul.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, supliment cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
