Aleph Story

ALEPH STORY: Muncitori, căutăm patrie. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Irina Ursu, editor-prezentator STIU, despre afirmaţia lui Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, că Ungaria ne fură forţă de muncă

30.11.2020, 18:20 3463

Adelina Mihai: Bun venit la o nouă ediţie Aleph Story. Ni se fură forţa de muncă din Ungaria. Cu autobuzul pleacă dimineaţa şi se întorc seara, este afirmaţia lui Florin Cîţu, ministrul finanţelor, făcută recent. Alături de mine este Irina Ursu, editor-prezentator la Stiu, care povesteşte mai multe despre subiectul migraţiei. Bună, Irina.

Irina Ursu: Aş putea spune că ministrul finanţelor ne-a cam obişnuit să facă tot felul de declaraţii din acestea deplasate şi iată că acum, pe final de mandat să spunem, face această afirmaţie care, această descoperire, că angajaţii au dreptul să plece peste hotare şi să câştige mai bine. Această declaraţie, că ne-a furat, ne fură forţa de muncă, mi se pare cât se poate de, cum să spun, poate să nască nişte conflicte diplomatice, dacă vrei, şi o reacţie cât se poate de dură din partea Ungariei. Însă revenind la problema în sine, ministru Cîţu cred că ar trebui să ştie că fiecare angajat are dreptul să meargă peste hotare sau unde consideră el, după un job mai bine plătit. Ori datoria noastră şi a autorităţilor este să creeze cadrul legislativ astfel încât angajaţii să fie mai bine plătiţi în România şi să rămână de bună voie aici în ţară şi ştim că ministrul Cîţu, înainte să ocupe această funcţie, a şi fost în Parlament, lucru care îi dădea tot dreptul să creeze legi mai bune, un cod fiscal care să îi avantajeze pe angajatori astfel încât noi să putem avea salarii mai bine plătite. Ştim că deşi avem salarii mici, le şi taxăm foarte mult, iar asta îi face poate pe angajatori să amâne creşterea de salarii şi iată că oamenii ajung să plece peste hotare. Hai să ne gândim că în ultimii 20 de ani ne-au plecat 4 milioane de români peste hotare. Ce facem? Dăm vina pe vestul Europei că ne fură forţa de muncă? Nu ai făcut nimic să îi ţii în ţară până la urma urmei.

Adelina Mihai: E adevărat, ne-au plecat 4 milioane de oameni însă destinaţiile erau Spania, Italia, mai nou şi Germania, Marea Britanie, dar Ungaria mai puţin. De ce crezi tu că românii din Arad şi din Timişoara se duc, fac naveta, să lucreze în Ungaria?

Irina Ursu: Eu cred că acolo poate fi vorba şi de salarii mai bine plătite sau cel puţin nu la fel de mult taxate cum se întâmplă la noi, însă cred că vestea buna şi ce ar trebui să ne bucure este faptul că aceşti oameni, iată, fac naveta. Ei se întorc în România, cheltuie salariul pe care îl căştigă în Ungaria în România, işi cumpără case în România, şi mai ales vorbim despre factorul social, rămân alaturi de familiile lor.  Ştim câte drame au trăit românii, având în vedere că membrii familiilor au plecat peste Hotare, ştim copiii, cât de mulţi au fost afectaţi. Cred că nimeni nu a stat să cuantifice care a fost costul real al plecării românilor în afară, şi vorbesc aici de partea socială. Însă revenind la ce se întâmplă în Timişoara, vorbim despre judeţe cu o rată a şomajului foarte mică, unde probabil locurile de muncă rămase disponibile fie nu oferă calificarea de care aceşti oameni au nevoie, fie salariul este mult mai mic pentru munca prestată. Deci cred că aici întorc mingea înapoi autorităţilor şi eu aş zice că ar trebui ei să vină cu o soluţie.

Adelina Mihai: Să nu uitam că totuşi românii din străinătate au fost cei mai mari investitori în România ultimilor 10-20 de ani. Stocul banilor trimişi prin remitente, banii trimişi de românii din străinătate în România este mai mare decât cel al investiţiilor străine făcute de companii.

Irina Ursu: Da, şi să ne gândim că, uite, de la noi pleacă în vest românii. Noi, pe de altă parte, primim pe cei din Asia, foarte mulţi, care vin şi ne susţin şi nouă economia. Deci iată, migraţia de forţă de muncă e un fenomen care se întâmplă la nivel global. Ori noi, prin faptul că au aderat la Uniunea Europeană ne-am angajat spre a le respecta angajaţilor acest drept pe care îl au, libera circulaţie a Forţei de Muncă, aşa că nu avem decât să facem legi avantajoase pentru angajaţi, astfel încât ei să se simtă motivaţi şi plătiţi pentru muncă pe care o depun.  Şi chiar mă uitam pe cifrele de joburi de pe eJobs, spre exemplu, în Timişoara 5.000 de locuri de muncă, evident, poate sunt unele pentru calificări mai înalte, nu putem neapărat să judecăm pe cei care, să spunem, de ce nu au aplicat la acel loc de muncă şi au plecat peste hotare.

Adelina Mihai: Trebuie să mai spunem faptul că şi migraţia internă este un fenomen foarte frecvent întâlnit în România. În 2016, mii de angajaţi din satele sărace din Moldova veneau înspre vestul şi centrul ţării să lucreze în fabricile de aici,  pe salarii româneşti, pentru că era mai bine pentru ei decât să stea pe ajutor social, decât să stea în zone în care nu există investiţii, ei veneau să lucrez acolo unde li se dădea cazare, masa şi un salariu decent. Chiar tu, nu, şi nu vorbim de calificări joase, şi tu ai venit la Bucureşti din Cluj să lucrezi pentru Aleph. Te-a furat Bucureştiul?

Irina Ursu: Nu ştiu daca neapărat m-a furat Bucureştiul, însă ceea ce pot să spun cu certitudine este faptul că estul, aşa cum spuneai tu, are nevoie de investiţii, are nevoie de dezvoltarea infrastructurii, daca vrei, astfel încât să creeze cât mai multe beneficii pentru potenţialii investitori. Ştim că foarte mulţi fug de Moldova, deşi există foarte multă forţă de munca care ar putea să ocupe locurile respective disponibile, ştim că nu au suficiente condiţii să îşi dezvolte un business aşa cum trebuie, aşteptăm cu toţii autostrada Moldovei şi multe alte investiţii în zonă, pentru a putea să le dăm şi oamenilor acelora de lucru.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO