Aleph Story

ALEPH STORY: România, ţara salariilor mici: Jumătate dintre contractele de muncă ale românilor sunt cu salarii nete mai mici de 1.600 de lei. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Irina Ursu, editor-prezentator ŞTIU

26.01.2021, 18:15 2511

ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.

O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Irina Ursu, editor-prezentator Aleph News – ŞTIU.

 

Adelina Mihai: Unu din doi angajaţi români are venituri mai mici de 1.600 de lei net pe lună. O arată cele mai recente statistici furnizate de confederaţia sindicala Cartel Alfa  pentru ZF. Ce arată statisticile? Cât de prost plătiţi suntem de fapt?

 

Irina Ursu: Ştim că avem 2,5 milioane de angajaţi care au un venit net sub 1.600 de lei şi ceea ce este şi mai îngrijorător este că dintre aceştia, 1,6 milioane de români primesc salariul minim, care, am văzut, a crescut cu 41 de lei. Deşi pare o mare victorie, în realitate lucrurile sunt cât se poate de triste pentru că dacă ne uităm cât de mare este diferenţa dintre cei care sunt plătiţi cu salariul minim şi cei care au venituri peste medie, diferenţele sunt foarte mari. 13%, arătau datele oferite de Cartel Alfa, dintre români sunt plătiţi peste salariul mediu de economie de 3.200 de lei. Dar dacă ne uităm la sectorul IT, pentru că s-a tot vorbit despre câştigurile din acest domeniu, în medie se câştigă acolo un salariu de 1.500 de euro pe lună şi aici vorbim de undeva la 200.000 de angajaţi care activează în acest domeniu. Iată, la polul opus avem 2,5 milioane de oameni care câştigă un salariu transformat în euro de 320 de euro, deci o diferenţă de cinci ori mai mare.

 

Adelina Mihai: Este diferenţă şi de specificul muncii, că dacă IT-ştii lucrează în birouri, au studii superioare, au know how în sectorul vedetă al economiei, cei cu salarii minime unde lucrează? În hoteluri şi restaurante, în industria textilă. Foarte puţini şi în industria de componente auto pentru că acolo sunt deja creşteri ale nivelului salariul minim în fabrici.

 

Irina Ursu: Poate în comerţul cu amănuntul. Dar ce ar trebui să ne îngrijoreze este faptul că suntem în topul ţărilor din Uniunea Europeană unde oamenii, deşi primesc un venit, nu le ajunge acesta pentru traiul de zi cu zi. Deci asta ar trebui să ne îngrijoreze de fapt şi atunci când anunţăm aceste măsuri de creştere a salariului minim cu 40 de lei, să nu ne gândim că este neapărat o victorie. Sunt doar nişte paşi către o normalitate. Mai mult decât atât, aceleaşi date oferite de Cartel Alfa spun că lucrătorii români sunt undeva la 66% productivitate din media europeană, dar când vine vorba de plată, procentul scade la 35%. Deci suntem mai prost plătiţi pentru munca pe care o prestăm şi cred că de fapt diferenţa vine din faptul că deşi avem aceste salarii, ele sunt impozitate foarte mult. Suntem şi pe locul întâi în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte impozitele pe salarii mici. Deci iată că nici angajatorii nu sunt încurajaţi în nici un fel să mărească acest salariu şi preferă să îi ţină pe aceşti angajaţi pe salariul minim sau puţin peste salariul minim. Deci aici ar trebui intervenit într-o formă sau alta. Şi mai avem un fenomen. Acea zonă gri, în care angajatorul declara un salariu minim şi mai da în plic angajatului bani pe lângă. Lucru care, deşi te ajută ca angajat pe termen scurt, dar toată lumea are de pierdut la final zilei. Dacă ne gândim cum a fost acum cu pandemia, ştim că acel şomaj technic a fost calculat în funcţie de venitul pe care tu îl aveai declarat. Deci foarte puţini bani au mai intrat în buzunarele celor care s-au aflat în situaţia asta.

 

Adelina Mihai: Nu ştiu în ce măsură ne putem aştepta la o scădere a impozitării pe salariile mici. Ce zic guvernanţii? Care este statusul acestui topic?

 

Irina Ursu: Ştim că în programul de guvernare al celor de la USR Plus, ei promiteau această taxă zero pe salariul minim şi am văzut recent că a ieşit ministrul economiei Claudiu Năsui să spună că de anul viitor vor fi anumite domenii care se vor bucura de zero taxe pe salariu minim. Acum încă nu au fost comunicate exact domeniile unde se va aplica această măsură dar o aşteptăm cu interes.

 

Adelina Mihai: Este de văzut pentru că avem IT-ul, sectorul cu 1.500 de euro salariu care are o scutire de impozit de 10% de foarte mulţi ani şi a fost mereu contestat de către unii. Avem sectorul construcţiilor unde salariul minim este mai mare decât salariul minim din alte domenii. Iarăşi un sector care a avut nevoie de această creştere pentru că avea un deficit colosal de angajaţi. Şi iarăşi mai avem un salariu minim diferenţiat pentru studii superioare pentru că acesta a existat până prin 2011 dacă nu greşesc şi a fost eliminat, după care a fost reintrodus anul trecut şi asta a fost o măsură bine văzută. Însă, în ceea ce priveşte scăderea taxării pe salariu, am şi eu nişte statistici care, nu ştiu cum să zic, sunt circumspectă în ceea ce priveşte o astfel de măsură venită de la guvern pentru că taxele şi impozitele colectate din salarii sunt foarte mari. Masa salarială din România, că să îţi dau un exemplu, adică totalitatea tuturor salariilor şi impozitelor aferente, este de 80 de miliarde de euro aproximativ. Ne apropiem undeva la 40% din PIB dar am fost şi la 30-35% din PIB, în timp ce în state precum Germania sau în statele nordice masa salarială, salariile, valoarea adăugată brută din economie, este undeva la 50-60% din PIB. Deci noi încă mai avem de recuperat decalaje până să ajungem la acea aşa numită convergenţă cerută de UE.

 

Irina Ursu: Dacă nu aplicăm nişte măsuri astfel încât oamenii să aibă un trai decent, nu vom reuşi niciodată să oprim acest exod pe care îl remarcăm an de an şi iată nu venim decât după ce avem un deficit mare de forţă de muncă să acoperim şi să ne dăm seama că ar trebui în unele sectoare totuşi care se confruntă cu deficit să mai tăiem nişte taxe astfel încât să îi încurajăm pe oameni să vină să muncească. Deci asta este ideea, hai să aplicăm nişte măsuri înainte pentru că este mai greu să îi aduci pe oameni după ce s au obişnuit, şi evident, cu costuri sociale foarte mari, după ce s-au obişnuit cu copii, cu familia în străinătate, să vii să spui „vă aducem acasă că vă dăm salarii mai bune”. Cred că ar trebui să venim un pic în întâmpinarea acestui fenomen cu care ne confruntăm deja de când am aderat la Uniunea Europeană.

 

Adelina Mihai: Hai să nu vedem doar latura negativă. Prin 2004 eram croitorii Europei, exportam doar textile şi s-a mai curăţat un pic piaţa muncii cu salarii foarte mici. De prin 2008-2009, principala categorie la exporturile României a devenit industria auto. Deci faptul că Dacia şi Ford au angrenat în jurul lor mii de componentişti ne-a ajutat în modificarea structurii economice a ţării şi ne-a ajutat să obţinem şi salarii mai mari. Acum ne punem toate bazele şi în IT şi în celelalte servicii creative pentru că am arătat că putem şi putem obţine salarii mari lucrând din România pentru state din toată lumea.

 

Irina Ursu: Aşteptăm pentru că toată lumea îşi doreşte să trăiască bine aici în ţară, toată lumea cu care vorbesc spune: „nu m-aş duce de aici dacă aş putea să trăiesc bine aici, cu un salariu decent şi să mă bucur de ţară, de familie, de prieteni, de orice”.

 
 
AFACERI DE LA ZERO