Tehnologia schimba uneori destinele oamenilor asemenea zeilor. O simpla inovatie, o idee de moment, i transforma pe unii din simpli angajati n patroni de mari companii.
Uneori nici nu e vorba de o inventie propriu-zisa, de a privi un serviciu existent din alt unghi. Nu putini dintre acesti oameni care au jucat totul pe o carte au fost priviti la nceput drept nebuni. Viitorul le-a adus nsa recunoastere si unora si conturi grase n banci.
Telefoanele mobile l-au mbogatit
Simon Buckingham, fost angajat al companiei britanice de telefonie mobila Vodafone, a fost considerat nebun de colegii sai n momentul n care i- a anuntat ca si face firma sa, care se va ocupa de SMS-uri ( mesaje scurte scrise). Povestea se ntampla n 1998, cand nimeni nu a riscat sa se alature vizionarului Buckingham. In numai cinci ani, tanarul britanic a ajuns sa aiba o afacere de milioane de lire sterline anual si care se afla ntr-o expansiune continua. "Ne-am dat seama de succes numai n momentul n care ncasam atat de multi bani ncat nu mai reuseam sa i chetuim", povesteste Buckingham. “Nimeni nu vroia la nceput sa se alature initiativei mele. Asa am ajuns sa detin compania n proportie de 100%", spune el. Fiind unul dintre studentii ce a beneficiat de o bursa acordata de Vodafone n 1992, Buckingham a vazut atunci cum a fost trimis primul mesaj text din Marea Britanie. Nu se gandea ca acest lucru o sa i schimbe viata. Interesul pentru SMS-uri l-au facut pe tanarul student sa accepte un post la Vodafone, unde a ajuns chiar product manager, responsabil de mesajele text. La un moment dat, Buckingham a realizat potentialul oferit de industria mesajelor transmise prin telefonul mobil, hotarand ca este momentul sa exploreze singur aceasta oportunitate. El a publicat n 1998 "Data on SMS", un ghid despre mesajele text, care a ajuns rapid foarte popular. Pusa n vanzare pe Internet, cartea s-a vandut n peste 30.000 de exemplare, asigurandu-i un prim succes tanarului vizionar. In a treia zi de la lansare producatorul de telefoane mobile Nokia a cumparat cate o carte pentru fiecare dintre angajatii sai, ceea ce i-a asigurat lui Buckingham stabilitatea financiara de care avea nevoie pentru a-si lansa compania. Ceva mai tarziu Buckingham a constatat ca oamenii nu numai ca ii cumparau cartea , dar veneau apoi sa i ceara informatii suplimentare, sfaturi si uneori chiar consultanta de afaceri. "Am tinut cateva conferinte n Silicon Valley. A fost pentru prima oara cand am castigat 30.000 de dolari ntr-o singura zi", povesteste milionarul. "Era perioada de boom a Internetului, toata lumea castiga fabulos", si aminteste el. Anul 2000 i-a adus nsa schimbarea de directie de care avea nevoie. Desi telefonia mobila nu mai era o noutate de mult, lumea avea sa afle o noua surpriza. Telefoanele care suportau noi tonuri de apel si logo-uri ncepeau sa aiba un succes foarte mare n randul publicului. Mobile Streams, compania lui Buckingham, a achizitionat atunci aproximativ 700 de domenii de Internet, realizand siteuri unde se pot comanda tonuri de apel, logouri si mesaje grafice. Din toate acestea, numai RingTones.com s-a dovedit a fi o "mina de aur". Compania are acum acorduri cu noua case de discuri la nivel mondial pentru a produce tonuri de apel din melodiile de succes ale lor. EMI, BMG si ACAP sunt numai cateva exemple. Acum, Mobile Streams acorda aceste tonuri sub licenta tocmai unor companii precum Vodafone. Buckingham nu s-a multumit doar cu atat. El si-a adus aminte de perioada n care vizita Silicon Valley ca "guru" al SMS-ului. Acum, compania a deschis o filiala n Statele Unite si lucreaza cu companii precum WalMart. Pentru fiecare telefon mobil cumparat n lantul de magazine WalMart, clientii primesc logouri si tonuri de la Mobil Streams, facand compania din ce n ce mai cunoscuta n SUA. Tanarul britanic, multimilionar la 29 de ani, are si cateva indicatii pentru cei care vor sa i urmeze exemplul. "Nu angaja n firma ta nici un prieten. In momentul n care esti obligat sa i trasezi sarcini, nceteaza sa ti mai fie prieten", spune Buckingham.
Omul care a lansat o industrie de zeci miliarde de dolari
In 1951, Ralph Baer, un inginer care lucra la o firma americana producatoare de televizoare, s-a gandit ca ar fi interesant ca pe ecranul TV sa se ntample si altceva. Pasionat de electronica, el s-a gandit ca poate crea un sistem care sa reproduca pe ecranul televizorului semnale electronice care pot fi controlate. El a gandit astfel primul joc video, care, desi nu avea elementele grafice de acum, era o inovatia extraordinara pentru acea vreme. Luat n ras de colegii si sai, Baer a ngropat proiectul timp de 15 ani. Abia la jumatatea anilor ’60 el a avut curajul sa scoata vechile planuri din sertar si sa realizeze prima consola de joc pentru televizor. In octombrie 1966, primul joc pe televizor era gata. Jucatorul trebuia sa “prinda” niste puncte luminoase care se miscau pe ecran. Nici vorba de grafica sau elemente de decor. Jocul a fost nsa considerat ca avand un potential puternic de Sanders Associates, compania de electronica la care lucra Baer. Cu mult naintea jocurilor pe PC sau a consolelor gen Playstation, Nintendo sau Xbox, compania sa lansa pe piata jocul Odyssey. In 1972, Sanders mpreuna cu compania Magnavox au pus consola de joc n vanzare. Peste 100.000 de bucati s-au vandut, la pretul de 100 de dolari bucata. Astazi, consola face parte din muzeul inventiilor al institutului Smithsonian. Desi a fost parintele unei industrii ce atinge n prezent ncasari de zeci de miliarde de dolari anual, Ralph Baer nu a ajuns nici bogat, nici faimos. Patentele pe care le avea pentru inovatii au expirat de mult si tehnologiile nu se mai folosesc de mult. Compania Magnavox a cules toti laurii inventiilor si n ciuda proceselor intentate, Baer nu a primit nici o compensatie oficiala. “Am fost recompensat totusi pana la urma. Nu pot sa ma plang”, a explicat el. Nici celelalte inovatii electronice pe care le-a realizat nu i-au adus vreun profit mai mare. Cu toate acestea, Baer este multumit. La 81 de ani, el nu refuza sa butoneze simulatoarele de ntreceri sportive. “Cine are nevoie de atata violenta cata este n jocurile de azi? Cine are nevoie de sange pe pereti? As vrea ca jocurile sa aiba mai mult continut”, a explicat el. Pe de alta parte, Baer nu crede ca jocurile pot influenta comportamentul copiilor. “Oamenii care spun ca jocurile violente impun copiilor comportament violent n societate sunt acei parinti care de fapt nu stiu sa si contoleze odraslele”, spune el. “Cred ca viitorul jocurilor sta n grafica 3D”, a mai apreciat Ralph Baer. “Desi multe din proiectele de acest gen au esuat, cred ca acum exista tehnologia necesara. Peste 10-15 ani nici nu o sa mai avem nevoie de televizoare sau monitoare. O sa ne punem o pereche de ochelari si asta va fi de ajuns”, a mai explicat el.
Un sud-coreean a reinventat jurnalismul online
Oh Yeon Ho, un ziarist sud-coreean, s-a gandit ntr-o zi sa schimbe pentru totdeauna modul n care este facuta acum presa. Implicat n mai multe proiecte online legate de mas media, el a nteles faptul ca si oamenii de pe strada pot avea ceva interesant si important de spus. Astfel, el a realizat astfel siteul OhMyNews.com, pe care orice sud-coreean poate deveni reporter, prezentand acolo ceea ce crede el ca i-ar interesa si pe altii. Astfel, n numai patru ani, siteul a ajuns sa aiba milioane de vizitatori zilnic si zeci de mii de "reporteri".Marea popularitatea a siteului a dus la influentarea rezultatului alegerilor prezidentiale din Coreea de Sud, contribuind la alegerea presedintelui reformator roh Moo Hyun. Acesta a fost recunoscator "ziaristilor strazii", acordandu-le si un interviu imediat dupa alegere, naintea presei tiparite. O astfel de reusita nu putea nsa sa treaca neobservata, siteul devenind astfel o afacere extrem de profitabila.Pentru a-si sarbatori succesul, Oh Yeon Ho i-a convins pe sponsorii sai principali sa realizeze si o publicatie tiparita. Acum, 90% din site este realizat cu stiri de la cetateni, iar 90% din publicatia tiparita este facuta de ziaristi profesionisti. Astfel ca veniturile companiei au crescut simtitor. “Ideea mea a fost ca fiecare cetatean poate fi si reporter”,. a explicat el. Acum siteul are 26.000 de “ziaristi” nregistrati, dintre care 15.000 trimit regulat diverse relatari. Aproximativ 70% din texte sunt prezentate online, dupa ce sunt analizate de angajatii lui Oh. Compania nu are practic decat 50 de angajati, nsa numarul stirilor introduse zilnic depaseste deja 200.Ideea de succes a sud-coreeanului nu este nsa cu totul noua, multe siteuri de stiri sau portaluri oferindu-le vizitatorilor lor posibilitatea de a trimite propriile povesti. Ceea ce a adus nou Oh a fost libertatea de exprimare si usurinta cu care povestile au fost introduse pe site, atata timp cat erau interesante. In plus, cetatenii au dat povestirilor un aer personal, scrisul la persoana ntai facand ca anumite povesti sa aiba un impact mult mai mare. Astfel, OhMyNews.com a reusit sa transforme un accident, n care doua fetite au fost calcate de un vehicul al armatei americane, ntr-un scandal la nivel national, pornind o adevarata campanie la nivel national pentru pedepsirea vinovatilor.Oh a realizat proiectul ziarului scris de cetateni pe vremea cand si facea masteratul n SUA, la Regent University, n Virginia. El a avut ca tema de studiu realizarea unei noi organizatii media. Gandindu-se la ceva care sa fie nou si deosebit, Oh a realizat practic proiectul legat de OhMyNews.com. “Am luat zece cu felicitari”, si aminteste el. Astfel ca, dupa ce a ajuns acasa, el a decis sa puna n practica ceea ce realizase pe hartie. Astfel s-a nascut siteul cetatenilor-reporteri, un succes si n relitate, nu numai pe hartie.Destinul lui Oh nu a fost ocolit de ironia sortii. Succesul siteului nu ar fi fost nsa atat de mare fara ajutorul guvernului pe care Oh Yeon Ho l-a criticat atat de dur, ncat a ajuns sa piarda alegerile. Tocmai politica guvernamentala de a sprijini conectarea la Internet a ajutat la popularitatea siteului de informatii. Acum, doua din trei case din Coreea de Sud beneficiaza de conectare la Internet, majoritatea pe linii de mare viteza. Internetul este un serviciu obisnuit pentru marea majoritate a populatiei. Altfel, poate ca proiectul lui Oh ar fi ramas necunoscut, pierdut n multimea miliardelor de siteuri ce populeaza Internetul. dan.dragomir@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
