Parlamentul a aprobat dupa numai patru zile de dezbateri si, pentru prima oara dupa anul 1989, in termenul legal, Legea bugetului de stat si a asigurarilor sociale de stat, ale caror prioritati sunt, potrivit autoritatilor romane, educatia, sanatatea si reforma armatei, alaturi de continuarea cresterii economice, in conditii de suportabilitate sociala.
Legea bugetului urmeaza angajamentele asumate de Romania in negocierile cu Uniunea Europeana si institutiile financiare internationale - Fondul Monetar International si Banca Mondiala, premierul Nastase declarand recent ca elaborarea proiectului a fost efectuata in conditiile unor "constrangeri majore", cum ar fi deficitul bugetar de 3% din PIB, agreat in negocierile cu FMI.
Bugetul se bazeaza pe constrangeri salariale in sectorul public si bugetar, disciplina salariala in sectorul public fiind unul este unul din punctele asupra carora Guvernul s-a angajat fata de organismele internationale sa aiba o pozitie ferma si sa reziste oricaror presiuni din partea intreprinderilor pentru cresteri salariale suplimentare, in perioada ramasa pana la sfarsitul anului.
Mihai Tanasescu apreciaza ca politica salariala prudenta in sectorul public este un punct important pentru procesul de dezinflatie.
In ceea ce priveste industria, accentul este pus pe dezvoltarea sectorului energetic si restructurarea celui extractiv, acestora fiind destinate mai mult de jumatate din resursele acordate Ministerului Industriei si Resurselor.
Cresterea preturilor la energie electrica si termica pana la nivelul recuperarii costurilor se numara printre angajamentele asumate de Romania memorandumul pentru acordul stand-by, iar procesul de restructurare a sectorului energetic este inclus in programul de ajustare structurala PSAL II convenit cu Banca Mondiala.
Executivul va continua politica de reducere a subventiilor acordate societatilor de stat sau private de la bugetul de stat, iar reformele din sectorul energiei termice vor permite scaderea, in termeni reali, a subventiilor de la bugetele locale.
Chiar daca Guvernul pare a se afla intr-o pozitie favorabila pentru a inregistra un succes in repunerea economiei romanesti pe picioare, cei mai multi analistii economici avertizeaza ca Executivul se afla in fata unui test de consecventa, intrucat iarna a fost intotdeauna un examen pentru guvernarile romanesti.
Specialistii considera ca daca Executivul va rupe traditia masurilor populiste care nu ajuta economia, accelereaza reformele structurale si continua procesul marii privatizari, progresele economice pot fi importante.
Agentiile internationale de evaluare financiara au exprimat pareri optmiste referitor la evolutiile economice ale Romaniei, insa Executivul trebuie sa evite derapajele fata de obiectivele asumate prin acordul cu FMI si sa respecte tintele referitoare la deficitul fiscal si bugetar
Principalii indicatori economici pe care este fundamentata legea bugetului sunt o crestere economica estimata la 5%, o rata anuala a inflatiei de 22%, un deficit al bugetului consolidat de 3% din PIB si o rata a somajului de 9,2%.
Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei este estimat la 1.140.000 de miliarde de lei, in comparatie cu 725.000 de miliarde in anul precedent, iar cursul mediu pentru intrarile de valuta si rambursarile de credite externe la care a fost calculat bugetul de stat este de 34.807 lei pentru un dolar.
Pentru a completa resursele necesare finantarii deficitului bugetar de anul viitor, Ministerul Finantelor va realiza cel putin o iesire pe pietele internationale de capital, noile emisiuni de titluri de stat romanesti urmand sa vizeze grupuri de investitori mai diversificate ca in trecut si sa aiba o perioada de maturitate mai mare.
Emisiunile de obligatiuni romanesti ar putea fi afectate de deteriorarea climatului economic global, dar analistii economici sunt optimisti in aceasta privinta datorita aprecierilor pozitive ale agentiilor internationale de rating asupra evolutiei economiei romanesti.
Principala noutate a bugetului pare a fi faptul ca acesta prevede politici si strategii pentru perioada 2003-2005, pe baza carora, sustin reprezentantii Guvernului, au fost elaborate politicile sectoriale ale ordonatorilor principali de credite.
Acestia au bugetul construit pe programe si proiecte, care includ proiectii pentru anii 2003 si 2004.
Fiecare dintre ordonatorii de credite are alocat un fond de salarii in functie de numarul maxim de posturi aferent institutiei, iar bugetul include fondurile defalcate pe surse si titluri de cheltuieli, sume alocate de la bugetul de stat, din fondurile speciale, din creditele externe si fondurile externe nerambursabile, precum si din proiectele cu finantare internationala.
Bani mai multi pentru aparare, invatamant, agricultura si transporturi
Cele mai importante domenii care vor beneficia anul viitor de sume mai mari decat cele din acest an sunt apararea nationala, pentru care s-a un procent de 2,43% din PIB, fata de 2,18% in 2001, invatamantul, care va primi 4,2% din PIB fata de 4% in acest an, agricultura, cu 1,5% din PIB fata de 1,2% in 2001, si transporturile, cu 3,5% din PIB fata de 3,3% in acest an.
Guvernul a alocat pentru apararea nationala 23.261 de miliarde de lei, in care sunt incluse cheltuielile pentru asigurarea interoperabilitatii cu structurile NATO si UE, pentru participarea la operatiuni de mentinere a pacii si la programul "Parteneriat pentru Pace", precum si pentru constituirea unei forte de reactie rapida.
Procentul de 1,5% din PIB alocat agriculturii inseamna ca acest domeniu va primi 12.000 miliarde de lei, inclusiv subventiile pe produs.
Asistenta pentru agricultura in statele membre OCDE, exprimata in sprijinul acordat producatorilor, prestatorilor de servicii si subventii pentru consumatori se situeaza la un nivel de 1,4% din PIB. In Turcia procentul este de 8% din PIB, in Polonia 2,6% iar in Ungaria 1,8%.
Sanatatea va primi, ca si in anul 2001, 4,2% din PIB, in schimb sumele destinate asistentei sociale se vor ridica la 11,2% din PIB comparativ cu 10,8% in anul in curs.
In Ungaria, cheltuielile legate de sistemul de sanatate se ridica la aproximativ 6,5% din PIB, ceea ce reprezinta aproximativ o treime din media cheltuielilor cu acest domeniu din tarile membre OCDE.
Sumele destinate sprijinirii populatiei se vor reflecta in principal in asigurarea venitului minim garantat, recorelarea pensiilor si majorarea alocatiilor de stat pentru copii. Vor fi acordate alocatii pentru rechizite familiilor cu venituri reduse, in vreme ce pensile mai mici de cinci milioane de lei nu vor mai fi impozitate.
Au fost alocate 5.700 miliarde lei pentru aplicarea Legii privind venitul minim garantat, alocatiile pentru copii vor creste pana la 180.000 lei la 1 iulie 2002, iar pensiile mici vor fi recorelate. Guvernul nu va adopta, in 2002, masura de aplicare a reducerii TVA pentru unele produse, dar a dat asigurari ca aceasta va fi adoptata in anii 2003 si 2004.
In buget se mai prevede obtinerea unei sume de aproximativ 5.200-5.300 de miliarde de lei din privatizare si din activitatea Agentiei pentru Valorificarea Activelor Bancare. In 2002 vor fi realizate circa 12.000 de locuinte si se vor construi 140 de sali de sport in cadrul institutiilor de invatamant.
Sumele descentralizate catre bugetele locale inregistreaza o crestere de peste 27%, in timp ce veniturile proprii ale autoritatilor locale cresc doar cu 19%. In 2002 autoritatile locale dispun in total de 89.400 miliarde lei, fata de 70.970 miliarde lei in 2001.
Executivul intentioneaza, insa, sa elaboreze, incepand cu anul 2003, un buget special pentru autoritatile publice locale.
In afara activitatilor descentralizate in anul 2001 (invatamantul preuniversitar, crese, consultanta agricola), pentru anul 2002 vor fi incluse in bugetele locale sume pentru plata personalului neclerical, finantarea unor institutii de cultura ce vor trece la autoritatile locale, concomitent cu alocarea directa, fara trecerea prin bugetele unor ministere, a fondurilor pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap si a sistemului de protectie a copilului.
In plus, politica fiscala ilustrata in buget va lasa in economia reala, potrivit Ministerului Finantelor, o suma de aproximativ 9.000 de miliarde de lei, care poate fi utilizata de agentii economici pentru efecrtuarea de investitii. Finantele mai sustin ca salariul real se va majora, prin implementarea bugetului cu 4,5%.
Ungaria a acordat apararii, in acest an, fonduri echivalente cu 1,8% din PIB, Cehia - 2%, Polonia - 2,3%, in timp ce media fondurilor destinate sectorului de aparare in tarile membre NATO este de 2,1% din PIB. Belgia cheltuieste pentru aparare 1,6% din PIB, Portugalia - 2,6%, Grecia - 4,6%, iar Spania 1,4%.
Ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu declara, la inceputul lunii octombrie, ca legea bugetului promoveaza o politica fiscala "usor restrictiva" care vizeaza, in principal, restructurarea si prioritizarea cheltuielilor in raport cu posibilitatile si reformele pe domenii de activitate, precum si eficientizarea deciziilor de politica bugetara.
Respectiva politica fiscala urmareste scaderea ponderii veniturilor bugetului consolidat in Produsul Intern Brut la 31,8%, de la 32,7%, in 2001, precum si scaderea ponderii in PIB a impozitelor directe comparativ cu cele indirecte.
Cheltuielile prevazute pentru anul viitor se vor ridica la 34,8% din PIB, cu circa 1,4% din PIB mai putin decat in anul 2001.
Cheltuielile aferente dobanzilor pentru datoria publica, cele de capital si fondurile destinate subventiilor vor reprezenta ponderi mai reduse in PIB, iar finantarea deficitului bugetar este programata a fi realizata in proportie de 59% din surse externe, pentru a nu accelera procesul inflationist.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
