De o parte avem cele mai moderne sI ucigatoare arme sI cea mai puternica forta militara a lumii, manate de ambitia unui presedinte american angajat intr-un razboi personal cu terorismul. Unii spun ca sI de interese economice. De cealalta parte, exista incapatanarea unui conducator de natie, stapan pe 24 de milioane de suflete, pe o mare parte din rezerva de petrol a lumii, acuzat ci detine arme de distrugere in masa. Este un razboi al tehnicii si al banilor, prilejul de etalare a puterii brute.
ELICOPTERE
@ AH-64 Apache
AH-64 Apache, fabricat de Boeing, este principalul elicopter de atac al armatei americane. Pilotat pentru prima data in 1975, aeronava cu doua locuri este blindata pentru a face fata raidurilor de la mica distanta si poate fi folosit atat in atacuri de zi cat si pe timp de noapte. In timpul operatiunii "Furtuna in Desert", elicopterele Apache au distrus circa 500 de tancuri irakiene si sute de camioane.
Modelul a fost conceput pentru a penetra rapid zonele inamice pentru a lovi tintele de la mica distanta, inainte de a se retrage, cu o viteza maxima de 362 km pe ora. Elicopterele Apache sunt echipate cu o varietate de arme pentru a lovi tinte diverse. Ele dispun de pana la 16 rachete Hellfire care pot fi lansate asupra tintelor de la circa 8 km distanta. Pentru atacuri de la distanta mica, elicopterele Apache dispun de rachete si de circa 1.200 de runde de munitie in foc automat de 30 mm. Versiunea noua mai are un sistem de control prin radar a focului, care amelioreaza capacitatea aeronavei de a identifica tintele si de a depasi obstacolele cauzate de conditiile meteo neprielnice sau de alti factori.
@ HH-60 Black Hawk
Black Hawk este cel mai important elicopter de lupta american, construit de Sikorsky pentru a se misca cu rapiditate in spatii aeriene ostile, pentru a transporta sau recupera trupe sau armament. Modelul de baza poate fi adaptat pentru evacuari medicale sau pentru operatiuni de lupta pur ofensive. Elicopterul are o capacitate de 12 persoane si patru membri ai echipajului. Unele versiuni pot transporta inclusiv vehicule de teren ale fortelor speciale, si exista o versiune care poate lansa mine de mici dimensiuni din aer. Elicopterele Black Hawks pot fi lansate de pe portavioane si pot parcurge circa 1.000 de mile marine daca sunt dotate cu rezerve suplimentare de combustibil, si pot fi realimentate in aer. Black Hawk ete bine blindat astfel incat poate evacua trupe chair cand se afla sub foc deschis. Este dotat cu dispozitive de absorbtie a socurilor pentru a proteja trupele transportate in cazul aterizarilor fortate sau a prabusirilor.
MARINAâaâ¬Å¡
@ Distrugatoarele
Marina militara americana a extins rolul distrugatoarelor si vaselor din clasa Arleigh Burke, care sunt proiectate sa lanseze atacuri simultane asupra tintelor terestre, aeriene, marine si submarine.
Chiar daca au un rol similar cu crucisatoarele, distrugatoarele sunt mai mici si mai rapide si au un sistem de reducere a profilului pe radarul inamicului.
Vasele din clasa Arleigh Burke, construite la santierele Ingalls, sunt echipate cu tuburi de lansare pentru rachetele Tomahawk, rachetele de aparare Harpoon si amplasamente de armamant pentru lupta la mica distanta.
Sunt prevazute de asemenea si cu sistemul avansat de aparare AEGIS. Sistemul AEGIS combina cele doua functii prin emiterea continua de semnale in toate directiile, ceea ce inseamna teoretic ca poate cauta si urmari sute de tinte in acelasi timp.
Marina militara americana considera ca distrigatoarele Arleigh-Burke sunt cele mai "rezistente" nave de lupta din lume pentru ca sunt astfel proiectate incat sa supravietuiasca diverselor atacuri si apoi sa se retraga.
@ Crucisatoarele din clasa Ticonderoga
Aceste nave, cu o capacitate maxima de 350 de persoane la bord, joaca un rol cheie in grupul ce insoteste un portavion, putand ataca cu rachete obiective de la sol, de pe apa si chiar din aer.
Statele Unite detin 27 astfel de nave, ce costa circa un miliard de dolari fiecare. Cea mai mare parte a flotei de crucisatoare sunt dotate de rachete Tomahawk, unul din punctele forte ale oricarui atac american. Ele pot lansa rachetele catre tinte aeriene, au torpile pentru atac submarin si doua elicoptere de lupta.
Strategia militara din spatele unui lansator Ticonderoga este de a crea un vas de razboi ofensiv care sa ofere si posibilitati de aparare pentru o flota sau pentru operatii submarine in caz de atac marin sau aerian.
In timpul asaltului asupra unei tinte, de exemplu un port, vasul asigura un atac sustinut asupra inamicului.
Navele clasa Ticonderoga sunt prevazute cu un sistem de aparare aeriana AEGIS care poate localiza tinte la distanta de pana la 321 de kilometri. Crucisatoarele de acest tip au fost fabricate la Ingalls Shipbuilding, West Bank, Pascagoula sI Bath Iron Works, Maine.
@ Portavionul Theodore Roosevelt
Portavionul Theodore Roosevelt nu este cu nimic mai modest decat un aeroport plutitor, avand o capacitate de lansare de patru avioane de razboi pe minut. Alaturi de alte sapte portavioane din clasa Nimtz pe baza de energie nucleara, nava reprezinta baza operatiunilor de atac ale Statelor Unite la nivel mondial. In timpul operatiilor, portavioanele clasa Nimtz navigheaza in centrul unui grup de atac, care include lansatoare de rachete, distrugatoare, nave logistice si submarine. Portavioanele clasa Nimtz au o lungime de peste 330 de metri si o greutate de peste 100.000 de tone. Ele pot suporta pana la 85 de avioane in hangarele de sub punte si au un echipaj de 5.000 de persoane. Exista patru lifturi care ridica avioanele la punte care sunt lansate prin sistemul britanic de catapultare pe baza de aburi, cunoscut sub denumirea de "fat cats". Acesta accelereaza avionele la 150 de mile pe ore in mai putin de trei secunde. Theodore Roosevelt este construit la Newport News Shipbuilding sI costa 4,5 miliarde de dolari.
BOMBARDIERE
@ B-52H Stratofortress
Introdus in 1955, modelul B-52 a fost construit ca piesa de rezistenta a fortei de bombardament militar cu raza lunga de actiune a Statelor Unite, dar a fost folosit in lupta numai pentru lansarea de arme conventionale. In Razboiul din Golf, 40% din toate bombele coalitiei au fost lansate din avioane B-52. Tot aceste modele au inceput si atacul asupra fortelor iugoslave in campania din Kosovo. Bombardierul are o lungime de 49 de metri, anvergura aripilor de 56 metri si opt turboreactoare. Viteza maxima este de doar 1.014 km pe ora, dar avioanele B-52 pot zbura fara realimentare peste 8.000 mile (12.870 kmcu o incarcatura de bombe pana la 4.500 kg, si pot atinge altitudini de peste 15.000 metri. Avionul este dotat cu compartimente pentru armament care pot transporta o gama larga de rachete si bombe, suportand 51 de bombe de 500 lb (227 kg), 30 covoare de bombe si 20 de rachete de croaziera.
Statele Unite detin 44 aeronave B-52, in permanenta disponibile pentru a fi folosite in lupta, si modelul va fi mentinut in dotarile armatei pentru alti 40 de ani. Avionul este construit de Boeing sI costa 53,4 milioane de dolari.
@ B-1B Lancer
Considerat de US Air Force "coloana vetrebrala" a fortelor americane de bombardament cu raza lunga de actiune, B-1B a fost construit pentru misiuni de mare viteza la altitudine joasa. Modelul B-1B a devenit operational in anii 1980, dar nu a fost folosit in lupta pana in decembrie 1998, impotriva Irakului. Fiecare din cele 51 de exemplare a costat armata americana mai mult de 200 milioane dolari.Patru turboreactoare ii asigura viteze supersonice, peste 1.450 km pe ora. Poate parcurge distante inter-continentale fara a opri pentru alimentare cu combustibil. Avionul dispune de trei compartimente interne pentru armament si poate transporta pana la 84 bombe de cate 500 lb (227 kg), sau 30 de covoare de bombe, sau 24 bombe JDAM. B-1B pot fi reconfigurate pentru a transporta incarcatura nucleara. Designul special si materialele folosite fac ca imaginea care apare pe radar sa fie de doar 1% din cea a bombardierului mai vechi B-52, chiar daca in realitate B-1B este doar cu putin mai scurt si are o greutate similara. Aparatul este construit de Boeing sI costa 283 de milioane de dolari.
@ B-2 Spirit
Forma bizara a noului bombardier cu raza lunga de actiune B-2 este menita sa minimalizeze gradul de percepere a acestuia de catre un radar inamic. Ideea de baza este ca acest sistem ii permite sa opereze la mari altitudini, avand astfel o eficienta sporita in identificarea si atacarea obiectivelor. Un dezavantaj este faptul ca aparatul trebuie reparat dupa fiecare misiune. Trei perechi de astfel de aparate au participat la primele trei zile de atacuri asupra Afganistanului, fiecare misiune durand peste 40 de ore. Aparatele si-au inceput cursa din Whiteman, au atacat Afganistanul, ajungand mai apoi in insula Diego Garcia. Unul din comandanti spune ca faptul ca avioanele nu si-au oprit motoarele pe o perioada de peste 70 de ore arata cat sunt de eficiente. Aparatele pot transporta in jur de 18.140 kg de bombe nucleare sau conventionale, iar deasupra orasului Kosovo acestea au fost primele ce au utilizat noua bomba JDAM ghidata prin satelit.
Este construit de Northrop Grumman Corp sI costa 1,157 miliarde de dolari.
VAaâ¬Å¡NAâaâ¬Å¡TOARE, ATAC LA SOL SI SUPRAVEGHERE
@ F-14D Tomcat
F-14, modelul celebru din filmul "Top Gun", este principalul model de lupta cu care sunt dotate portavioanele Marinei militare americane, incepand cu anii 1970. Construit pentru a transporta rachetele Phoenix cu raza lunga de actiune de tip air-to-air. Rachetele detin un sistem de control care le permite sa atace pana la 6 tinte, indiferent de conditiile meteo si de bruiajul electronic, la distante de pana al 161 km. Noile turboreactoare permit atingerea unor viteze de doua ori mai mari decat viteza sunetului. Principalul rol al acestui model este de a-si apara portavionul si navele din escorta impotriva atacurilor aeriene. La mijlocul decadei 1990 a fost echipat cu sisteme de navigare si tinta LANTIRN care le permite sa utilizeze rachete ghidate cu raze infrarosii si bombe ghidate cu raze laser pentru tinte terestre, care i-au atras noua porecla "Bomcat".
F-14 Tomcat este construit de Grumman Aerospace Corporation sI costa 38 de milioane de dolari.
@ RQ-1 Predator
Predator, care are un design destul de curios, este un avion de spionaj - nu are pilot. Face parte dintr-un sistem foarte sofisticat de colectare de informatii si localizare a tintei, in valoare de multe milioane de dolari. In total, acest sistem contine patru avioane, o statie de control la sol, o legatura prin satelit si este oprat de 55 de persoane.
A fost realizat la jumatatea anilor '90 pentru a fi folosit "mediile cu risc moderat" - in care sistemele de aparae aeriana ale inamicului raman o amenintare sau in zone care ar putea fi contaminate cu arme chimice sau biologice.
Avioinul are un varf bulbucat si o latime de 15 metri. Este controlat prin statia de la sol, manevrata de catre un "pilot" printr-un joystick si prin ecrane de monitorizare, inclusiv unul care prezinta o imagine color de la o camera aplicata pe varful apratului.
Fiecare astfel de sistem este dotat si cu camera cu infrarosii pentru misiunile nocturne si un radar care sa scaneze prin ceata fum sau nori. Avioanele pot rezista in aer apraope 24 de ore. Incetinirea vitezei le face insa vulnerabile. Irakul sustune ca a reusit sa doboare doua astfel de aparate. Ele au fost folosite si in Bosnia si Kosovo. Mai recent, in noiembrie 2002, CIA a utilizat un Predator pentru a ucide sase suspecti Al- Qaeda, in Yemen.
Predator este realizat de General Atomics Aeronautical Systems Incorporated sI costa 40 de milioane de dolari.
@ F/A-18D Hornet
Hornet (viespea) este principalul avion de atac care poate fi lansat de pe portavion, din dotarea Marinei militare americane si este pilotat de escadrial Blue Angels. Modelul a fost conceput pentru a indeplini multiple roluri, de la lupta air-to-air, la atac asupra tintelor terestre, sau pentru recunoastere. Americanii spun ca modelul sa- remarcat in timpul razboiului din Golf, doborand avioanele inamice in drum spre tinta, atacand tinta si stabilind noi recorduri de fiabilitate. Versiunea D, cu doua locuri, este un model construit special pentru atac de noapte si a fost introdus in 1987. Echipamentul ii permite sa lanseze bombe ghidate cu raze laser, iar dotarile speciale include o camera de filmat cu raze infrarosii, un radar care realizeaza harti terestre si un ecran care arata o harta color in miscare a teritoriului survolat. Cele doua turboreactoare pot ajunge la viteze de 1,8 ori mai mari decat viteza sunetului. Aparatul este fabricat de McDonnell Douglas sI costa 28 de milioane de dolari.
Fortele de elita: Puscasii marini, fata in fata cu Garda Republicana
@ US Marine
* In numar relativ mic, de 170.000, puscasii marini sunt extrem de agili, fiind capabili sa lanseze expeditii militare din aer, de pe mare sau din plan terestru
* Arma standard este pusca de asalt M16A2, dar puscasii mai pot fi dotati cu un M203, modificat pe baza modelului M16 cu lansator de grenade, sau cu o arma automata M249
* Costurile de recrutare sunt de circa 11.000$ pe persoana, la care se adauga 35.000$ pentru antrenamentele initiale, iar arta de abandon este de doar 11%
* Uniforma speciala ofera camuflaj maxim; castile de atac sunt facute din Kevlar, iar vestele antiglont sunt obligatorii. Echipamentul suplimentar include costume speciale pentru atacuri cu arme biologice, chimice sau nucleare.
* Salariul este de 1.022 $ pe luna. Puscasii marini beneficiaza de cazare si masa gratuite la bazele militare si au 30 de zile de permisie pe an. Dupa 20 de ani de serviciu militar, puscasii marini se pot pensiona.
@ Garda Republicana
* Garda Republicana grupeaza fortele de elita ale armatei irakiene
* Arma standard este Tabuk AKM, de 7,62mm, o varianta de asalt a AK, fabricata in Irak. Se mai utilizeaza o versiune a mitralierei usoare iugoslave M72B1, produsa sub licenta in Irak
* Garzile Speciale sunt extrem de disciplinate si bine antrenate. Rolul lor principal este de a apara regimul lui Saddam Hussein, iar detalii referitoare la antrenamente nu sunt facute publice. Penuria de combustibil si munitie de dupa Razboiul din Golf sugereaza ca soldatii irakieni nu au beneficiat de pregatire intensiva dupa 1991.
* Uniforma nu este una standard si poate varia foarte mult. De obicei Garda Republicana apare in uniforma de ceremonii, iar in lupta se poarta imbracaminte de camuflaj
* Toate trupele Gardei Republicane sunt formate din voluntari, care pot primi bonusuri si subventii pentru locuinte.
Banii intra in lupta
Presedintele George W. Bush, ar putea solicita Congresului, in urmatoarele zile, pana la 100 miliarde de dolari pentru a finanta un potential razboi cu Irakul.
"Suma suplimentara va fi ceruta in curand si va fi vorba de 100 miliarde de dolari sau mai mult. S-a sugerat ca va fi ceruta saptamana viitoare", a declarat senatorul statului Delaware Joe Biden, membru al comisiei de relatii externe, dupa reuniune.
Membrii Congresului au indicat ca in cadrul intalnirii cu Bush nu s-au discutat cifre exacte cu privire la cheltuielile de razboi.
Sprijin european minim
Cu exceptia Marii Britanii si, probabil, a Danemarcei, nici o tara europeana nu va participa direct, alaturi de Statele Unite, la ofensiva din Irak, aliatii Washingtonului oferind numai un sprijin minim din punct de vedere militar.
Pana in prezent, Marea Britanie a trimis in Golf circa 45.000 de militari, dintre care 26.000 de membri ai fortelor terestre, 4.000 de puscasi marini si 120 de tancuri de atac Challenger 2.
Fortele navale britanice dispun in zona Golfului de o escadra de 17 nave, printre care se numara si portavionul Ark Royal, iar Royal Air Force a desfasurat circa 100 de avioane de lupta de diferite tipuri.
Mai multe state din Estul Europei au decis sa trimita unitati de sustinere a coalitiei anti-irakiene, dar nici unul dintre acestea nu a anuntat si angajarea militarilor in Irak.
Autoritatile de la Copenhaga sunt decise sa ofere Statelor Unite un submarin Saelen, o corveta Olfert Fischer si un corp de militari de elita.
Spania, care s-a asociat Statelor Unite si Marii Britanii pentru prezentarea unui proiect de rezolutie ONU ce ar fi permis recurgerea la forta impotriva Irakului, nu are nici un angajament privind participarea militara la ofensiva.
Dintre ceilalti membri ai UE, nici Grecia, care asigura presedintia Uniunii, nici Italia sau Olanda - doua tari care sustin din punct de vedere politic interventia, nici Belgia, care se opune recurgerii la forta, nici Austria sau Suedia - tari neutre, nu vor participa la operatiunile din Irak.
Republica Ceha si Slovacia au trimis in Kuwait un batalion comun de decontaminare nucleara, biologica si chimica (NBC), format din 358 de cehi si 69 de solvaci. Implicarea lor in lupta impotriva Irakului este putin probabila, deoarece aceasta ar necesita un mandat ONU.
Bulgaria va acorda sprijin logistic unei operatiuni militare, dar nu va participa direct la confruntari. Purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe de la Sofia a anuntat, marti, ca o unitate NBC, formata din 150 de militari, va fi trimisa in tarile vecine Irakului. Membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, Bulgaria a autorizat deja Statele Unite sa foloseasca baza militara de la Sarafovo, unde sunt stationate avioane de realimentare.
Polonia va pune la dispozitia Statelor Unite o unitate NBC formata din 74 de militari, precum si o nava de realimentare, care se afla deja in Golf, avand la bord 53 de marinari si o unitate de elita GROM, formata din 54 de militari, care va fi afectata operatiunilor speciale pe teren. Guvernul de la Varsovia nu a precizat in ce teatru de operatiuni va actiona aceasta unitate.
Romania va contribui cu o unitate NBC formata din 70 de militari, un pluton de politie militara cu 25 de militari, un detasament de geniu de 149 de militari, un detasament medical format din 30 de persoane si patru ofiteri de stat major, atasati comandamentului coalitiei anti-irakiene. Numarul total al militarilor romani din zona ajunge la 278, dar nici guvernul de la Bucuresti nu a anuntat unde vor fi angajate fortele sale.
Ungaria, candidata pentru integrarea in Uniunea Europeana, a autorizat Statele Unite sa pregateasca, la baza de la Taszar, circa 3.000 de agenti de legatura irakieni, iar un prim grup de astfel de agenti a fost deja trimis in Golf. Guvernul ungar, care afiseaza un sprijin ferm pentru Washington, refuza sa trimita trupe in teatrul de operatiuni, exact ca si Franta si Germania, tari ce se opun razboiului, chiar cu mandat ONU.
Letonia ar putea trimite "cateva zeci" de militari, inclusiv specialisti in deminare, dar guvernul de la Riga a precizat ca fortele sale nu vor participa la faza militara a operatiunii.
Daca Slovenia a anuntat ca nu va participa la razboi, Lituania a refuzat sa trimita trupe, preferand sa trimita la fata locului medici si specialisti in logistica.
Kuweitul, recunoscator
Parlamentul Kuweitului a aprobat, la cererea guvernului, alocarea a 500 milioane de dinari (1,7 miliarde de dolari) pentru plata masurilor de securitate legate de preparativele pentru un atac coordonat de SUA impotriva Irakului.
In cadrul unei reuniuni cu usile inchise, parlamentarii au aprobat fondurile solicitate cu conditia ca guvernul sa furnizeze detalii cu privire la destinatia exacta a cheltuielilor.
Comentatorii politici se asteapta ca suma prevazuta sa fie alocata pentru echipamente aditionale si plata orelor suplimentare care vor fi efectuate de ofiterii de politie si de personalul militar.
Kuweitul, care gazduieste in prezent zeci de mii de militari americani si britanici, va fi principala rampa de lansare a unui atac terestru impotriva Irakului, asteptat pentru zilele urmatoare.
Guvernul kuweitian a declarat, la finalul saptamanii trecute, ca nu a primit o cerere din partea Statelor Unite pentru sprijin financiar in cazul unui razboi. Insa diplomatii se asteapta ca Executivului kuweitian sa i se solicite de la Washington efectuarea unei plati "in natura", respectiv livrari subventionate de combustibili, pentru actualele eforturi de razboi ale SUA, in baza Tratatului de aparare dintre cele doua tari.
Armata irakiana
Dupa infrangerea in razboiul din Golf si dupa 13 ani de sanctiuni economice impuse Bagdadului, armata irakiana, altadata aflata pe locul patru in lume, si-a redus redus efectivele la jumatate, in timp ce moralul trupelor este grav afectat.
Potrivit expertilor militari, armata irakiana ramane, totusi, bine antrenata si s-ar putea dovedi periculoasa pentru trupele americane, in cazul in care va fi desfasurata, asa cum a fost prevazut, in interiorul si in jurul Bagdadului si la Tikrit, in orasul natal al lui Saddam Hussein.
Strategii americani isi concentreaza atentia asupra efectivelor terestre, in conditiile in care fortele navale si aeriene ale armatei irakiene au fost distruse de trupele aliate in 1991.
Un studiu realizat de centrul american de analiza militara GlobalSecurity.org estimeaza efectivele irakiene la circa 400.000 de oameni dotati cu 2.000 de tancuri, 3.700 de vehicule militare si mii de piese de artilerie grea, printre care rachete antiaeriene si antitanc.
In schimb, Statele Unite si Marea Britanie au desfasurat deja 250.000 de militari in zona Irakului. Conform presei americane si britanice, aproximativ 75% dintre soldatii irakieni nu vor fi capabili sa intre in lupta. Prost echipati, prost hraniti si pregatiti sa dezerteze in bloc, soldatii din armata regulata nu au fost prea mult luati in calcul in planurile de razboi irakiene sau americane.
In schimb, cei aproximativ 100.000 de membri ai Garzii Republicane si ai Garzii Republicane Speciale, unitati de elita ale regimului, reprezinta adevarata forta de aparare si ar putea ingreuna misiunea Statelor Unite. Bine platiti, antrenati si echipati, soldatii din aceste trupe sunt cunoscuti pentru loialitatea fata de Saddam Hussein si pentru ca sunt gata sa lupte pana la capat.
Luand in calcul faptul ca Saddam Hussein a invatat din greselile comise in razboiului din Golf, cand si-a supraestimat forta, fiind acum constient de suprematia tehnica si decizia fortelor aliate, expertii se asteapta ca liderul de la Bagdad sa isi desfasoare trupele in jurul Bagdadului si in zona orasului Tikrit. Scopul acestei strategii ar fi atragerea fortelor americane si britanice in orase, teren ostil trupelor aliate, unde locuitorii sunt pregatiti pentru actiuni de gherila urbana. Marea necunoscuta este legata de stocul de arme chimice si biologice pe care l-ar putea detine regimul irakian, dar si de eventuala decizie a lui Saddam Hussein de a folosi aceste arme.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
