In bancile londoneze, dealerii pe piata valutara au fost dintotdeauna la limita inferioara a ierarhiei sociologice. In ciuda unui influx recent de dealei cu studii superioare, multi isi mai amintesc de street-traderi. Cu o cifra de afaceri estimata la 1.500 miliarde dolari pe zi, piata valutara este cea mai mare piata din lume si una dintre cele mai competitive, cel putin pe piata interbancara, unde marjele sunt infinit de mici. In ultimele sase luni, au avut loc o serie de initiative de a utiliza Internetul pentru a aduce piata valutara in raza de actiune a investitorilor institutionali si a firmelor nebancare.
Cu putin timp in urma, cei trei "grei" de pe piata valutara - Deutsche Bank, Chase Manhattan si Citigroup - au anuntat incheierea unui parteneriat cu Reuters pentru a oferi o gama larga de servicii de tranzactionare pe piata valutara. Initiativa, care a fost botezata Atriax, permite clientilor sa gaseasca cea mai buna oferta, comparand cursurile oferite de mai multe banci.
Reuters si compania Electronic Broking Systems (EBS), detinuta de un consortiu de banci, au realizat deja un sistem rival de tranzactionare pe piata valutara.
Se poate spune ca acestea au fost primele burse electronice business-to-business - acesta fiind unul dintre motivele pentru care aceasta tranzactionare valutara pe Internet a fost mai lenta decat tranzactiile online cu actiuni si obligatiuni. In ceeea ce priveste piata interbacara, aceasta este prezenta pe Internet de mai multi ani.
Totusi, doar cateva companii nebancare utilizeaza aceste sisteme. Cand acestea doresc sa efectueze o tranzactie valutara, ele suna bancile pentru a afla cursurile. Aceasta metoda consuma timp si, in plus, permit bancilor sa profite de situatia fiecarui client.
Recent, bancile au instituit sisteme electronice proprii, care ofera clientilor acces la studiile bancare si la cursurile curente. Atat Citibank, cat si Chase Manhattan ofera astfel de sisteme, care promit clientilor o eficienta sporita - acestia nemaifiind nevoiti sa telefoneze pentru a afla preturile - si o gama vasta de sugestii si analize.
Totusi, ambele banci sunt de acord ca orice client ar prefera un singur site care sa faca referire la mai multe banci, in locul modului actual de lucru, cand trebuie sa acceseze fiecare site in parte pentru a afla un curs anume.
In mod evident, bancile nu se grabesc sa ofere asemenea servicii, fiind constiente ca posibilitatea de a compara cursurile le va forta sa-si diminueze si mai mult marjele. State Street a operat sistemul FX Connect vreme de peste trei ani si abia de curand a adaugat si referinte la alte banci, ca raspuns la cererile insistente ale clientilor.
Treisprezece banci de importanta secundara care opereaza pe piata valutara, care deruleaza 31% din volumul de tranzactionare, in comparatie cu 28% in cazul celor trei mari banci din grupul Atriax, au infiintat o alianta proprie, numita FXall. Desigur, bancile ar prefera sa pastreze clientii legati de propriile lor retele, insa au fost nevoite sa se alieze pentru ca outsiderii sa nu devina brusc jucatori de prim rang.
Currenex, singurul site operational in momentul de fata care include mai multe banci, nu este detinut de o banca, ci de Lori Mirek, fostul director pentru initiative business-to-business de la America Online. Ca si multe alte start-up-uri, Currenex are sediul in California, la capatul opus centrului financiar al Americii. Pagina web listeaza 25 banci - inclusiv Barclays, NatWest si ABN Amro - care depun oferte concurente pentru clientii care doresc sa vanda sau sa cumpere o suma in alta valuta.
Absenta bancilor printre actionarii Currenex si, in consecinta, lipsa unor conflicte de interese, este un punct forte al firmei. Ca si multe alte site-uri financiare, Currenex "doreste sa fie o Elvetie online", independenta si neutra.
Alfonso Prat-Gay, analist valutar la banca de investitii J.P. Morgan, care este unul din cei sapte membri fondatori ai Fxall, crede ca micii jucatori precum Currenex nu vor supravietui odata cu incepere colaborarii dintre marile banci. Alti bancheri afirma ca importanta compararii ratelor de schimb pe piata valutara este exagerata.
Drew Gross, responsabil cu tranzactiile valutare si instrumente derivate la Chase Manhattan, afirma ca, in mod tipic, diferenta dintre preturile oferite si cele cerute este de cinci sutimi dintr-un punct procentual. Pe durata unei zile de tranzactionare, aceasta diferenta poate scadea si mai mult, fiind preferabil pentru un client sa opereze cu aceeasi banca.
Desi Internetul permite marilor firme sa faca economisiri la tranzactiile valutare, cumparatorii individuali, care sunt obisnuiti sa plateasca diferente de pana la 5% dintre cele doua cursuri, vor ramane in pierdere.
Exista relativ putine site-uri destinate optimizarii tranzactiilor valutare cu plata in numerar sau prin carti de credit, dar dezvoltarea comertului online in viitor va crea suficienta cerere pentru tranzactii valutare ieftine.
Casele de brokeraj online precum Charles Schwab si E*Trade cauta noi moduri de a oferi servicii de schimb valutar pentru achizitii de actiuni din strainatate. In acest scop, Charles Schwab a incheiat o alianta cu banca engleza Barclays.
Alte site-uri se adreseaza investitorilor privati cu venituri peste medie. Unul dintre aceste servicii, MatchbookFX, lansat anul trecut in New York, este destul popular, dar are o limita minima de 10.000 dolari pe tranzactie - mai mult decat au nevoie majoritatea celor plecati intr-o calatorie peste hotare, de exemplu.
Richard Olsen, de la Olsen & Associates, o firma de cercetare din Zurich, are ambitii mai mari. Luna viitoare, OANDA.com, controlata de Olsen, intentioneaza sa lanseze FXchange, o retea electronica de comunicatii. In mod remarcabil, serviciul va oferi marje mai mici decat cele existente pe piata profesionala.
Potrivit lui Olsen, piata online de tranzactii valutare evolueaza asemanator pietelor online de actiuni. Micii investitori valutari, crede el, vor deveni la fel de comuni ca si micii speculanti de actiuni din ziua de astazi.
Evident, bancile vor face tot ce le sta in puteri pentru a reduce o asemenea piata valutara "democratizata" la un vis neimplinit. Este posibil ca aceste evolutii sa determine bancile sa mai reduca putin din marje - si au suficient spatiu sa o faca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
