Piaţa a fost pe verde din primele minute, iar volumele de tranzacţionare au continuat să fie reduse în cadrul majorităţii acţiunilor. Lichiditatea pieţei este de aproape trei ori sub rulajul şedinţei precedente, de 37,7 milioane lei (8,4 milioane euro).
Rulajul de luni a fost acoperit în proporţie de 77% de transferuri cu acţiunile SIF Transilvania (4,4 milioane lei), Fondul Proprietatea (3,8 milioane lei) şi Erste (1,7 milioane lei). Acţiunile SIF Transilvania au urcat cu 1,24%, la 0,5305 lei, iar titlurile băncii austriece au urmat evoluţia de la Viena şi au scăzut cu 1,77%, la 72 lei. Acţiunile Fondului Proprietatea au scăzut nesemnificativ, cu 0,09%, la 0,531 lei.
"Zilele cu lichiditate crescută au început să se rărească odată cu apariţia crizei politice. Investitorii mari cam fug de piaţă, acum este un moment destul de fierbinte pentru politică. Calculul este simplu: marchez profit/pierdere şi reintru când se liniştesc apele. Bineînţeles că aceasta nu este o regulă, achiziţiile (de acţiuni OMV Petrom - n.r.) făcute de fonduri Franklin Templeton fiind un exemplu în acest sens. Volumele reduse vor mai continua până când se va găsi o rezolvare la acestă criză politică, fără însă a afecta grav preţurile. Acest din urmă lucru se datorează sentimentului pozitiv existent în pieţele externe principale ca urmare a unor zvonuri legate de sprijinirea zoeni euro, mai ales a pieţei datoriilor", a declarat pentru MEDIAFAX directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest, Marcel Murgoci.
La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în creştere cu doar 0,36%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, avansa cu 0,54%. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a urcat cu 0,82%.
În acelaşi timp, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a crescut cu 0,27%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au menţinut indicele BET-NG la nivelul de vineri.
Acţiunile Oltchim au închis în creştere cu 9,01%, după ce la deschidere a fost de aproape 15%, menţinându-se pe linia ascendentă din precedentele două şedinţe. În ultimele trei şedinţe cotaţia a urcat cu 44%, recuperând corecţia de aproape 39% venită după anunţul privind privatizarea combinatului.
Operaţiunea implică într-o primă etapă majorarea capitalului social de peste 60 de ori, de la 34,3 milioane lei la 2,093 miliarde lei. În cadrul acestei majorări va fi convertită în acţiuni o creanţă AVAS, în valoare de 1,12 miliarde lei, şi prin emiterea de acţiuni noi, în valoare de 930,7 milioane lei, care vor fi oferite spre subscriere acţionarilor minoritari.
La închiderea şedinţei de luni acţiunile combinatului erau cotate la 0,75 lei, iar operaţiunile însumau 275.000 de lei.
"Situaţia la Oltchim este extrem de complicată. În mod firesc preţul a început să scadă vertiginos (după anunţul privind majorarea capitalului - n.r.) pentru că, nu-i aşa, cine ar băga o groază de bani într-o «gaură neagră». Dar la un moment dat s-a produs schimbarea sensului şi cred că totul vine de la anunţul PCC că nu agrează această majorare de capital social şi nu este interesat să participe. Ceea ce m-a dus cu gândul că la vot s-ar putea să pice propunerea de majorare a capitalului", a afirmat brokerul.
El a amintit că în actul constitutiv al Oltchim este prevăzut că deciziile privind modificarea capitalului social sunt valide doar dacă sunt luate cu votul a 75% dintre acţionari.
"Ca atare, dacă ar participa doar cei trei mari acţionari (Ministerul Economiei - 54,8%, PCC şi fondul de investiţii Nachbar Services - 32,34% din acţiuni -n.r.), votul statului nu ar fi suficient pentru aprobarea majorării capitalului social şi preţul revine la cotaţia după anunţ. Acestea ar fi calculele mele. În rest, dacă s-a aproba majorarea, după trecerea datei de înregistrare preţul s-ar duce sub 0,1 lei, ceea ce face absurdă participarea celorlalţi acţionari la majorare. Cred că acea cădere a fost cauzată de neştiinţa unora cu privire la aceste prevederi statutare (privind validarea votului - n.r.)", a mai spus Murgoci.
La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 0,3%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
