♦ Cooperativa a investit 6 mil. euro într-o fabrică de produse lactate care realizează brandul Huzur, laptele fiind preluat de la cele 5 ferme membre.
Adrian Dina, director general al Cooperativei Agricole Agrolact Moldova, formată din cinci fermieri, spune că în prezent brandul Huzur, care se realizează în fabrica din Sascut (jud. Bacău) este disponibil în comerţul tradiţional, dar încearcă să se extindă şi în marile lanţuri de magazine.
„Suntem prezenţi acolo unde noi am reuşit să ajungem la raft. Ne găsim cu predilecţie în zona de comerţ tradiţional, dar în tot ceea ce înseamnă zona Moldovei şi Constanţa şi suntem în discuţii cu marile lanţuri să vedem în ce măsură putem să pătrundem şi pe rafturile acestora. Am început cu livrare regională şi ulterior sperăm să putem să creştem volumele şi pe segmentul acesta de comerţ“, a spus managerul în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
Fabrica din Sascut a luat naştere după investiţii de 6 milioane de euro, conform datelor furnizate anterior, cooperativa având în portofoliu lapte, smântână, telemea, brânză cu smântână, lapte bătut, sana, unt, caşcaval, iaurt, dar şi chişleag. Însă, o parte din laptele venit de la membrii cooperativei este comercializat ca atare.
Huzur este un brand nou pe o piaţă unde sunt numeroase branduri româneşti, dar marii procesatori sunt controlaţi de lanţuri străine.
„Noi livrăm şi în afară, livrăm în alte ţări către comunităţile noastre de români. Avem capacitatea să ne extindem, dar cu provocările actuale ale pieţei trebuie să luăm deciziile potrivite la momentul potrivit pentru a putea să ne poziţionăm corect în zona de vânzări“, a explicat Adrian Dina. El adaugă că asocierea creează nişte avantaje prin prisma faptului că împreună fermierii au avut acces la finanţare, însă provocarea este în zona de vânzări având în vedere concurenţa mare. Adrian Dina spune că şi războiul a adus instabilitate pe piaţă, dar că producătorii se confruntă cu un fenomen de globalizare pe tot lanţul, atât pe zona de achiziţii de lapte, cât şi pe zona de concurenţă la raft, pentru că suntem în Comunitatea Europeană şi absolut orice procesator de lapte din orice altă ţară din Comunitatea Europeană poate să vândă la noi la raft.
„Şi atunci evident că nivelul nostru de utilare nu este la nivelul fabricilor din afară. Randamentul este mai scăzut, eficienţa este mai scăzută, costurile noastre sunt mai mari şi e destul de dificil de concurat în zona aceasta“, a mai spus Adrian Dina, care adaugă faptul că în mod clar consumatorul alege în funcţie de preţ şi de aici problemele cu promovarea şi comercializarea produselor. Iar inflaţia a scăzut clar capacitatea de cumpărare, dar şi comportamentul consumatorului.
„Evident că suntem în postura în care producem mai mult decât se consumă de către populaţie şi fiind un excedent de lapte pe piaţă sub presiunea laptelui care vine din afară subvenţionat. N-am să spun inechitabil, dar în niciun caz într-un mod egal cu ce se întâmplă la noi. Ne confruntăm cu o serie de provocări şi încercăm să să mergem mai departe“.
