• Leu / EUR4.8858
  • Leu / GBP5.5520
  • Leu / USD4.4803
Bănci și Asigurări

Adrian Vasilescu, BNR: Inflaţia a trecut în anul al III-lea! Ce ne aşteaptă în 2023? (I)

Adrian Vasilescu, BNR: Inflaţia a trecut în anul al III-lea! Ce ne aşteaptă în 2023? (I)

Autor: Adrian Vasilescu

15.01.2023, 12:17 5123

Mutarea din 10 ianuarie cu care BNR a deschis ediţia 2023 a politicii monetare, a fost urmată de multe întrebări, controverse şi preziceri. Numeroase întrebări au plecat de la pasul mic cu care s-a început:  o creştere a dobânzii de referinţă de numai 25 de puncte de bază. Repetă banca centrală scenariul de anul trecut, când a deschis  în 11 ianuarie tot cu 25 de puncte de bază, după care, în alte şapte reprize, a impus creşteri cu 50, 75 şi 100 de puncte de bază? Sau: de ce a renunţat BNR la nelipsitul punct din deciziile precedente  „privind controlul strict al lichidităţii din piaţa interbancară”? Controversele au plecat tot de la pasul mic de numai 25 de puncte. Unii analişti susţin că e o măsură de maximă prudenţă în împrejurarea în care, pe fondul multiplicării scenariilor referitoare la o viitoare recesiune, dobânzile mari ar fi gaz turnat peste foc.  În schimb, având în vedere că în februarie va fi o nouă şedinţă de politică monetară, BNR a optat pentru un răgaz de analiză după ce vor veni comunicatul INS cu inflaţia pe decembrie 2022 şi comunicatul cu PIB-ul din trimestrul al patrulea de anul trecut. Cât priveşte predicţiile, unii analişti au anticipat că mutarea din ianuarie, de numai 25 de puncte, va fi prima şi ultima din acest an.

Voi reveni asupra acestor aspecte. Nu însă înainte de a-mi spune opinia cu privire la amprenta dinamicii inflaţiei în 2023, cel de-al treilea an al actualului ciclu inflaţionist. La specificul primilor doi ani de creştere persistentă a preţurilor de consum, 2021 şi 2022, m-am referit în numeroase comentarii publicate în rubrica de faţă. Desigur, în februarie, BNR va analiza cel de-al patrulea raport asupra inflaţiei, din 2022, în care vor fi cuprinse şi previziunile bazate pe date de ultimă oră privind  inflaţia de până la sfârşitul lui 2023. Comunicatul din 10 ianuarie, în care a fost analizat întregul context economic, cu detalii privind datele financiar-bancare, a făcut doar câteva trimiteri la prognoza pentru anul curent. Şi anume: 1) în trimestrul întâi inflaţia îşi va încetini creşterea şi 2) în trimestrul al treilea vom ajunge la o inflaţie cu o singură cifră, în jur de 9 la sută, deci. Dincolo de cifre însă, care au relevanţa lor, importante sunt cauzele ce vor determina încetinirea creşterii inflaţiei. Şi, mai cu seamă, ce schimbări de dinamică şi de conţinut vor interveni în împrejurarea în care produsele alimentare preiau ştafeta de factor inflaţionist determinant de la produsele şi serviciile energetice.

Un fost ministru al finanţelor a încercat să mă convingă, într-o emisiune TV din ultima zi a anului de care abia ne-am despărţit, că perspectiva mea referitoare la o relativă încetinire a cursului inflaţiei în 2023 ar fi greşită. Pentru că ar ignora unica sursă reală: sumele neobişnuit de mari din facturile la produsele  energetice.

Povestea cu facturile este obsedantă. Multe voci, dintre cele ce se fac auzite în dezbateri publice, pleacă de la facturile la energie, cu sume ce pot fi uneori într-adevăr exorbitante, şi ajung la  „anticipaţii inflaţioniste” care, bazându-se pe date parţiale, relevante doar pentru câteva familii,  se plasează în afara tiparelor realităţii. Tipare ce se impun să fie cunoscute bine şi analizate corect în condiţiile în care am intrat în 2023 flancaţi de trei mari riscuri: cel geopolitic, cel energetic şi cel al unor posibile recesiuni mai mult sau mai puţin globale.

Cât priveşte riscul energetic, avem de-a face mai departe cu o monedă al  cărei avers este dominat de o umbră deasă, atât de deasă încât titlul ei - „tranziţia  energetică” - nici nu mai este descifrabil, în timp ce titlul de pe avers continuă să fie scris cu majuscule: „CRIZA ENERGETIC”. Este deci posibil ca lumea să convieţuiască mulţi ani de aici înainte cu această criză, până când tranziţia energetică va reintra în drepturile ei fireşti, fără însă ca inflaţia să-i  rămână pe mai departe prizonieră. Ce mă îndreptăţeşte să fac această afirmaţie? Desigur, analiza comunicatelor INS din 2021 şi 2022. INS  ia în calcul milioane şi milioane de facturi, făcând medii ponderate, în funcţie de momentele în care cerul e senin sau bate vântul, fiind puse în funcţiune centralele solare sau eoliene. Ori când ne fereşte Dumnezeu de secetă şi creşte producţia în hidrocentrale. Sau în ce măsură ne bazăm pe energia nucleară, pe gaz, pe cărbune sau pe importuri. Şi ce vedem? Că mai toate cifrele exorbitante privind contribuţia determinantă a electricităţii, gazelor, combustibililor sau energiei termice se regăsesc în inflaţia de aproape 17 la sută din noiembrie cu vârfurile lor din primăvara lui 2022. Fără să mai împingă în sus ratele lunare ale inflaţiei.

Cei care au comentat mutarea prudentă a BNR din 10 ianuarie au pierdut un detaliu extrem de important. Aşa cum banca centrală a comunicat public încă de la începutul actualului ciclu inflaţionist, strategia i-a fost dominată de intervenţii în amonte. La fel va fi şi în continuare. Va acţiona anticipat, acolo şi când riscurile încep să se formeze. Aşa va fi cu deosebire în 2023, când afacerile din toată lumea sunt în pericol. De luni bune, recesiunea e tot mai prezentă în dezbaterile publice.  O idee bântuie planeta: că producţia şi consumul,  locurile de muncă, veniturile si cheltuielile, fluxurile de capital, planurile de business, finanţările, datoriile sunt în calea furtunilor. Iar prudenţa ne atenţionează că rămâne mama înţelepciunii.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8858
Diferență: -0,3223
Ieri: 4.9016
Azi: 4.4803
Diferență: -0,6607
Ieri: 4.5101
Azi: 5.5520
Diferență: 0,0847
Ieri: 5.5473
Azi: 4.8787
Diferență: -0,1841
Ieri: 4.8877