Banca centrală va menţine dobânda de politică monetară la minimul istoric de 1,75% la şedinţa de politică monetară de astăzi, ultima din acest an, şi cel mai probabil va lăsa nemodificate şi ratele rezervelor minime obligatorii, consideră majoritatea analiştilor.
BNR va lua aceste decizii ţinând cont atât de evoluţiile interne, cât şi de cele externe, susţin analiştii chestionaţi de ZF.
„În timp ce rămânerea inflaţiei în teritoriu negativ până la mijlocul anului viitor sugerează necesitatea unei dobânzi mici în continuare, relaxarea politicii fiscale şi stimularea consumului cresc riscul unei supraîncălziri a economiei, ceea ce recomandă o întărire a politicii monetare“, consideră Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, cea mai mare bancă din sistem. El adaugă că în acelaşi timp şi deciziile celorlalte bănci centrale din regiune vor fi urmărite, întrucât BNR nu îşi doreşte să ia o decizie prematură de creştere a dobânzii care să contribuie la întărirea leului.
La cea mai recentă şedinţă de politică monetară, din 30 septembrie, banca centrală a decis să menţină dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75% pe an şi totodată a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii la nivelurile de 8% la lei şi 14% la valută.
Deflaţia temporară, indusă de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% începând cu luna iunie, şi evoluţia anuală pozitivă a creditării în septembrie pentru a doua lună consecutiv fac improbabil un scenariu ca BNR să continue astăzi relaxarea monetară. Analiştii mai spun că ponderea ridicată a creditării în monedă naţională, care luna trecută a depăşit pentru prima oară în ultimii nouă ani 50% din total, a întărit canalul de transmisie a ratei de dobândă.
„Cererea internă robustă şi închiderea rapidă a deficitului de cerere, pe de o parte, şi de cealaltă parte presiunile deflaţioniste globale ca urmare a încetinirii creşterii economice în ţările emergente, în special în China, şi a preţurilor reduse la materii prime pun BNR într-o poziţie delicată“, consideră Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING. El a adăugat că ponderea de 50% a creditării în lei şi continuarea procesului de substituţie a creditului în valută cu cel în lei întăreşte canalul de transmisie a ratei de dobândă şi ar trebui să conducă la o politică de dobândă mai predictibilă în detrimentul unui curs de schimb mai stabil.
BNR a redus pe 7 mai dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75% pe an şi a luat astfel prin surprindere piaţa în condiţiile în care cei mai mulţi analişti se aşteptau la continuarea relaxării monetare, însă prin reducerea rezervelor minime obligatorii.
„Declaraţia după ultima şedinţă de politică monetară a subliniat o mulţime de factori care limitează spaţiul ca banca centrală să reducă dobânda-cheie sub pragul de 1,75%, dar remarcile guvernatorului Isărescu au fost mai pacifiste. Ne aşteptăm ca BNR să păstreze dobânda de politică monetară neschimbată la 1,75% până în noiembrie 2016“, scriu economiştii de la Raiffeisen într-un raport.
