Creşterea economiei locale ar putea accelera în 2024 până la aproximativ 2,8%, determinată de cheltuielile gospodăriilor şi de o revenire treptată a dinamicii exporturilor, în timp ce creşterea investiţiilor va rămâne puternică, arată o analiză OTP Bank.
Potrivit acesteia, în primele trei trimestre ale anului trecut, în condiţiile unui consum mai slab şi ale unor exporturi mai reduse, creşterea PIB-ului a fost doar de 1,4%. În acelaşi timp, inflaţia a scăzut brusc anul trecut, şi după ce a pornit de la 15,1% în ianuarie, în luna decembrie a ajuns la 6,6%. Totuşi, BNR a menţinut rata de referinţă la 7%, în condiţiile în care dezinflaţia se opreşte temporar în prima jumătate a anului 2024.
Performanţa PIB-ului în T1-T3 a fost alimentată de sectoarele IT, construcţii şi servicii, în timp ce industria, care reprezintă peste 20% din formarea PIB-ului, a avut o contribuţie negativă. Sectorul HoReCa a avut un start bun în primul trimestru, dar a cunoscut o încetinire severă începând cu al doilea trimestru al anului trecut. În acelaşi timp, s-a înregistrat o redresare în sectorul agricol, după declinul puternic din 2022.
Datele lunare disponibile până acum pentru trimestrul patru din 2023 sugerează că încetinirea creşterii economice a atins probabil un nivel minim şi că a început o redresare treptată, determinată de creşterea salariilor reale, ca urmare a scăderii inflaţiei.
"Având în vedere evoluţiile de la final de an, indicatorii din trimestrul patru sugerează că încetinirea creşterii a atins probabil punctul minim şi că a început o redresare treptată, determinată în principal de creşterea salariilor reale, în urma scăderii inflaţiei. Evoluţiile la care am asistat până acum sunt influenţate de cererea gospodăriilor, activitatea susţinută din sectorul construcţiilor implicând creşterea cheltuielilor de investiţii, din care o mare parte este finanţată din fonduri europene nerambursabile", spun analiştii OTP Bank.
În ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei, aceasta s-a redus constant începând cu luna februarie 2023 şi a ajuns la nivelul de 6,6% în decembrie.
"Luna ianuarie a adus probabil un revers temporar în procesul de dezinflaţie, pe seama măsurilor fiscale implementate. Preţurile încă mari ale petrolului contribuie, de asemenea, la oprirea scăderii inflaţiei în primul trimestru al acestui an, iar prognoza arată că inflaţia preţurilor serviciilor şi a bunurilor va rămâne relativ inflexibilă, în timp ce inflaţia preţurilor alimentelor va continua să scadă."
Analiştii de la OTP Bank estimează că în ciuda măsurilor de consolidare fiscală implementate în acest an, deficitul bugetar va rămâne aproape de 6% din PIB, având în vedere noua lege a pensiilor şi cheltuielile care vor fi generate de alegeri. O consolidare fiscală mai vizibilă ar putea începe din anul 2025, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul de deficit de 3% stabilit de UE.
În context european, BCE a avertizat că pieţele trebuie să se aştepte la dobânzi mai mari pentru o perioadă mai lungă de timp, iar reducerea lor nu va avea loc prea curând. Având în vedere aşteptările locale de dezinflaţie pentru începutul anului 2024, este puţin probabil ca Banca Naţională să înceapă reducerea ratei de referinţă înainte de vara acestui an.
"BNR a urmărit cu atenţie echilibrul dintre rata inflaţiei şi rata de referinţă pe tot parcursul anului, încercând să nu îngreuneze activitatea economică locală dar, în acelaşi timp, să forţeze inflaţia către un nivel cât mai redus posibil. Evoluţiile viitoare ar cere continuarea acestui control strict, iar în condiţiile unei opriri temporare a dezinflaţiei, banca centrală ar putea menţine rata la nivelul actual până în a doua jumătate a anului 2024".
Deşi performanţa economică a fost mai slabă, piaţa forţei de muncă a rămas relativ robustă în 2023, cu un nivel redus al şomajului. Salariile reale au reuşit să crească puternic, pe măsură ce inflaţia a scăzut, iar creşterea lor este susţinută în continuare de majorarea salariului minim din luna octombrie a anului trecut şi de o viitoare creştere posibilă în luna iulie 2024.
