• Leu / EUR4.7260
  • Leu / GBP5.3065
  • Leu / USD4.2193
Bănci și Asigurări

Băncile elene şi olandeze au scos trei miliarde de euro din România anul trecut

Autor: Claudia Medrega

5 mai 2011 3987

Expunerea băncilor din Grecia şi Olanda faţă de România a scăzutanul trecut cu aproa­pe trei miliarde de euro com­para­tiv cu 2009,potrivit datelor publi­cate de Banca Reglemen­telorInternaţio­na­le (BRI), supra­nu­mită banca băncilor centrale.

În cazul băncilor elene expunerea pa scă­zut cu 1,6 mld. euro,până la 15,8 mld. euro, în timp ce pentru băncile din Olandaajustarea ex­punerilor a fost de 1,1 mld. euro, până la 5,2 mld.euro. Grecii deţin acum 16%-17% din activele bancare, iarproblemele din propria ţară - confruntată cu o criză atât de durăîncât a zdruncinat întreaga zonă euro, fac ca finan­ţa­rea prinîmprumuturi a operaţiunilor din Ro­mânia să fie mult mai dificilă.Anul trecut, băn­cile greceşti au întreţi­nut presiunea pedobân­zile la depozite şi implicit la credite, plătind peste piaţăpentru a se putea finanţa local. Alpha Bank şi Bancpost (EFGEurobank) sunt în topul primilor zece jucători, dar în total pepiaţă activează şase bănci cu ac­ţio­nariat elen. Băncile olandezesunt repre­zen­tate local de ING, însă mai sunt instituţii decredit cu ex­puneri locale, inclusiv în titluri de stat. Faţă detoamna lui 2008, când criza finan­ciară a început să fie resimţităşi în România, la nive­lul expu­nerii băncilor străi­ne seînregistrează o scă­dere de 2 mld. euro.

Totuşi, în cursul lui 2010 nivelul expunerii totale a băncilorstrăi­­ne a crescut cu 3,5 mld. euro, la 84,7 mld. euro. Datelepublicate atunci de BRI, care indicau o expunere totală de aproape124 mld. dolari (echivalentul a 86,6 mld. euro), au dat fioriinvestitorilor străini, dar şi autorităţilor locale.

Metodologia utilizată de BRI face ca în valoarea expunerilor săfie luată în considerare valoarea totală a activelor subsidiarelorlocale ale grupurilor străine chiar dacă o bună parte din acesteasunt finanţate local şi nu reprezintă împrumuturitransfrontaliere.

În primăvara lui 2009, BNR şi Fondul Monetar Internaţional aunegociat un aranjament cu nouă grupuri financiare străine cuprezenţă semnificativă pe plan local, privind menţinerea expuneriipe România. Însă, odată cu finalizarea acordului de finanţare cuFMI din 2009 şi încheierea unui nou acord preventiv, s-a renunţatla continuarea iniţiativei de la Viena.

Băncile europene aveau la finalul anului trecut o expunere de108,8 mld. dolari (81,4 mld. euro) pe România - adică 96% dinexpunerea străină pe România, potrivit celui mai recent raportpublicat de BRI.

Cea mai mare expunere pe România o au în continuare băncile dinAustria, cumu­lând circa 35,3% din expunerea totală, urmate deGrecia - 18,6%, Franţa - 16,4%, Italia - 12% şi Olanda - 6,1%.

Băncile austriece aveau la sfârşitul anului trecut o expunere peRomânia de 29,9 mld. euro, în creştere cu 0,5 mld. euro faţă desituaţia de la finele anului 2009.

Cine a adus cei mai mulţi bani

Creşteri importante ale expunerilor pe România s-au înregistratîn cazul Franţei şi al Marii Britanii, cu 3,4 mld. de euro,respectiv 1,6 mld. de euro.

BRD-SocGen este a doua mare bancă locală, însă şi alte grupurimari precum BNP Paribas sau Credit Agricole au expuneri locale, BNPremarcându-se în ultimul timp prin analizele privind România.

Marea Britanie este reprezentată de banca RBS, care a fostpractic naţionalizată, însă şi alţi jucători precum Barclays auinvestiţii. Şi Italia, Statele Unite şi Turcia şi-au majoratexpunerile pe România anul trecut, însă creşterea a fost de sub unmiliard de euro.

Potrivit statisticilor de la Banca Centrală Europeană, bazate peo metodologie diferită de cea a Băncii ReglementelorInternaţionale, finanţările de la băncile- mamă în Româniatotalizau 24,1 mld. euro în decembrie 2010, în uşoară scădere faţăde maximul atins în octombrie 2008, când a început criza, de 26,2mld. euro.

"Expunerile băncilor au rămas relativ stabile pe perioadacrizei. Vor continua să intre bani mai mulţi dacă reapare cerereade credite în valută. Expunerea băncilor străine a crescut foartemult atunci când creditarea a urcat foarte mult, înainte de criză.Finanţările de la băncile-mamă vor creşte dacă necesităţile definanţare cresc", a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef alRaiffeisen Bank.

El a menţionat că băncile din România au fost destul dedependente de finanţările de la băncile-mamă, însă au încercatsă-şi diminueze această dependenţă.

"În mare măsură cred că băncile îşi vor menţine în linii mariangajamentele. Băncile care au angajamente pe termen lung vormenţine expunerea şi dacă va fi necesar o vor majora. Depinde destrategia pe care o au pe piaţa românească. În mod normal, în cazulunei bănci cu expunere pe termen lung, liniile de finanţare de labăncile-mamă vor fi reînnoite", a spus Dumitru.

Ce s-a întâmplat după criză

Teama că liniile de finanţare pentru filialele locale alegrupurilor Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece,UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus arputea fi tăiate din cauza crizei internaţionale a determinat BancaNaţională să monitorizeze constant nivelul expunerilor, subiectuldevenind extrem de sensibil.

Grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin ausemnat în august 2009 la Viena scrisori bilaterale de angajamentpentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească lanivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste10%.

Însă, după mai bine de un an în care au stat cu ochii peexpunerile principalelor nouă bănci străine în România, căutândformule de a le convinge cu orice chip să şi le conserve, FondulMonetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Naţională auacceptat la sfârşitul lunii iulie 2010 o reducere cu 5 puncteprocentuale faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lunii martie2009.

Iar din această primăvară au renunţat la continuarea înţelegeriide la Viena, băncile fiind acum libere să-şi crească sau să-şireducă expunerile pe România în funcţie de propriile evaluări şiinterese.

Băncile a avut un profit de 88 mil. euro înT1

Băncile au revenit pe profit în trim. 1, după ce au închis 2010cu prima pierdere anuală din ultimul deceniu, câştigul net de 373mil. lei (88 mil. euro) obţinut fiind însă cu 15% mai mic decât înT1 2010. 22 de instituţii de credit au raportat profit, câştigulacestora însumând 686 mil. lei, potrivit standardelor româneşti decontabilitate (RAS), iar 20 de bănci au pierderi de 313 mil. lei.Ovidiu Tempea - Mediafax

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7260
Diferență: 0,0233
Ieri: 4.7249
Azi: 4.2193
Diferență: -0,1136
Ieri: 4.2241
Azi: 5.3065
Diferență: 0,2645
Ieri: 5.2925
Azi: 4.2262
Diferență: 0,0947
Ieri: 4.2222