Efectele deciziei Rezervei Federale americane de a merge accelerat pe drumul creşterii dobânzilor s-au simţit imediat: piaţa obligaţiunilor chinezeşti a intrat în cădere liberă, monedele economiilor emergente s-au devalorizat, iar analiştii vorbesc mai aprins de ajungerea la paritate a cursului euro/dolar.
Pentru americani, decizia Fed de a majora dobânda după un an de pauză şi de a sugera că urmează alte trei majorări anul viitor, în loc de două, nu poate reprezenta decât un vot de încredere dat celei mai mari economii a lumii.
Încrezători sunt şi unii dintre şefii celor mai mari companii americane, cum ar fi cel al General Electric. La fel şi analiştii, care cred că stimulul bugetar promis de preşedintele ales Donald Trump va da un impuls suplimentar economiei, măcar pe termen scurt. Şi Banca Angliei crede că angajamentul lui Trump de a majora cheltuielile guvernamentale va fi bun pentru economia americană şi în cele din urmă pentru economia globală, după cum notează The Guardian. Temerile Băncii Angliei vin din altă parte - Brexitul.
Fed a ridicat costurile de împrumut cu 25 de puncte de bază, la 0,5% - 0,75%, iar analiştii au luat în calcul noi creşteri în următorii doi-trei ani. Decizia a trimis euro aproape de cel mai redus nivel al ultimilor 14 ani în raport cu un dolar plin de energie.
De altfel, schimbarea anunţată pentru politica monetară americană a mişcat mai toate pieţele, de la acţiuni şi obligaţiuni la aur şi petrol.
Ascensiunea dolarului a provocat cea mai mare retragere de capital de pe pieţele emergente de după victoria lui Trump în alegerile americane. De altfel, agenţia de rating Moody’s a avertizat că de acum pieţele emergente sunt vulnerabile la ieşirile de capital. Majorarea dobânzii în SUA reflectă întărirea economiei americane, ceea ce pe de o parte va fi benefic pentru economiile emergente, iar pe de alta le face pe acestea mai vulnerabile la volatilitatea fluxurilor de capital, explică agenţia.
Dintre monedele emergente destabilizate de decizia Fed, rubla rusească şi randul sud-african au suferit cele mai mari pierderi.
În China, cea mai mare economie emergentă, o cursă nebună de pe piaţa obligaţiunilor s-a întrerupt brusc. Yieldul datoriilor cu scadenţa la 10 ani a crescut ieri cu 22 de puncte de bază (la obligaţiuni yieldurile evoluează în direcţia opusă preţurilor), un salt record, în condiţiile în care yenul în cădere şi înăsprirea politicii monetare în SUA au lovit aşteptările pentru relaxarea politicii monetare în China, scrie Bloomberg. Acestor factori negativi li se adaugă alţii, cum ar fi date recente care arată accelerarea inflaţiei, accelerarea ieşirilor de capital şi reducerea lichidităţii.
Banca Centrală a Chinei, care a ars anul acesta echivalentul a 279 mld. dolari din rezerve pentru a stabiliza yuanul, a lăsat moneda să atingă cel mai redus nivel de după 2008 în raport cu dolarul.
Teama de un plonjon mai mare, mai impredictibil, al yuanului s-a instalat şi reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru pieţe, cred analiştii de la Goldman Sachs. „În aceste condiţii cel mai mare risc, este ca pieţele să se întreacă pe sine şi să împingă dolarul mai sus într-un interval scurt de timp, ceea ce ar putea provoca accelerarea ieşirilor de capital din China, destabilizarea yuanului şi reducerea apetitului pentru risc pe pieţele internaţionale.“
Revenind în SUA, decizia Fed şi comentariile reţinute ale preşedintelui instituţiei Janet Yellen arată că, cel puţin deocamdată, Yellen şi Trump nu sunt pe curs de coliziune. Un conflict nu ar face bine încrederii. Banca centrală a SUA stă în mare parte singură în înăsprirea activă a politicii monetare, ceea ce împinge în sus dolarul. Băncile centrale din Norvegia, Coreea de Sud, Elveţia şi Marea Britanie au menţinut ieri dobânzile.
