Creditul neguvernamental a inregistrat in februarie o crestere robusta, urcand la 95,48 miliarde de lei (echivalentul a 28,11 miliarde de euro), cu 3,2% peste nivelul de la sfarsitul lunii precedente. Pasul din februarie este cel mai mare din ultimele trei luni si duce ritmul anualizat de crestere a creditului la un nou maxim, de 49,5%, in termeni reali.
In februarie 2006, creditul neguvernamental crescuse cu numai 1%, iar in 2005 inregistrase o stagnare.
Din toamna trecuta BNR avusese numai vesti bune, asistand la o incetinire a creditarii, pe fondul cresterii apetitului pentru economisire. Dupa ce atinsese un varf de 48% in august, ritmul anualizat de crestere a creditului neguvernamental incetinise aproape neintrerupt, pana la 45,8%, in ianuarie. Luna februarui aduce o intrerupere brutala a acestei serii.
Cresterea mai rapida a creditelor in februarie a influentat si economisirea: depozitele in lei ale populatiei au crescut cu numai 3,9%, comparativ cu ritmuri de 6%-8% in primele doua luni ale anului, iar cele in valuta au ramas la un ritm de sub 4%. Companiile si-au diminuat depozitele in lei, pentru a doua luna consecutiv, iar la cele in valuta cresterea a fost de aproape 4%.
Totusi, luna februarie a adus si o veste buna. Finantarile in lei au fost din nou motorul cresterii creditului neguvernamental, soldul lor urcand cu 3,9%, pe fondul unei cereri mai mari din partea companiilor. In ianuarie soldul lor scazut cu aproape 3%. Creditele acordate in valuta au crescut ceva mai lent, urcand in februarie cu 2,8% (dinamica a fost calculata pentru soldul exprimat in valuta). Ritmul a fost dublu fata de cel din ianuarie, insa ramane sub nivelurile din ultimele luni ale anului trecut. In toamna trecuta finantarile in valuta cresteau sensibil mai rapid decat cele in lei, in conditiile in care majoritatea bancilor reluasera agersiv creditarea in moneda straina.
Cu toate acestea, ritmul anualizat de crestere pentru creditul in lei a continuat sa incetineasca, coborand spre 58%, de la un varf de peste 94%, inregistrat in iulie anul trecut.
Cu un sold de 49,4 miliarde de lei (echivalentul a 14,5 miliarde de euro), creditul in lei se mentine la o pondere de aproape 52% in totalul creditului neguvernamental.
Populatia isi mentine preferinta pentru finantarile in valuta, acestea crescand in februarie cu 4,7%, pana la echivalentul a aproximativ 5 miliarde de euro. Finantarile in moneda locala raman totusi majoritare, soldul acestora urcand cu 1,5%, pana la 24 miliarde de lei (echivalentul a 7 miliarde de euro). Ritmurile anualizate de crestere au coborat la 82% pentru finantarile in lei, respectiv 84% pentru cele in valuta, dupa ce in vara trecuta urcasera la peste 100%.
Companiile s-au imprumutat mai mult in lei, soldul acestor credite urcand cu 6%, pana la 25,4 miliarde de lei (7,5 miliarde de euro). Totusi, companiile au expuneri mai mari in valuta: soldul acestor credite a ajuns la 8,4 miliarde de euro (echivalentul a 28,7 miliarde de lei), cu 1,2% peste nivelul din ianuarie.
Desi depozitele populatiei au crescut mai incet in februarie, ritmul anualizat a continuat sa accelereze. Economiile in lei ale populatiei au ajuns sa marcheze o crestere cu peste 35% (in termeni reali) in ultimele 12 luni, un ritm record pentru ultimii ani. In ianuarie, ritmul era de 31%.
Depozitele in valuta au crescut chiar mai repede, marcand o expansiune cu aproape 46% comparativ cu nivelul din februarie anul trecut. Ritmul mai alert se datoreaza insa si bazei de raportare, sensibil mai mica. Depozitele in lei ale populatiei au ajuns la un sold de 31,6 miliarde de lei (9,3 miliarde de euro), in timp ce la depozitele in valuta soldul a urcat la echivalentul a 17,1 miliarde de lei (5 miliarde de euro). Diminuarea apetitului pentru economisire a avut loc in contextul in care bancile au ajustat nivelul dobanzilor platite, in conditiile in care pe piata monetara dobanzile au stationat in primele luni ale anului la niveluri scazute. Majoritatea jucatorilor au pastrat insa unele produse "carlig", in general cu dobanzi fixe pe toata perioada de constituire, prin care au incercat sa isi convinga clientii sa economiseasca mai mult. Incepand din vara bancherii s-au vazut nevoiti sa stimuleze si economisirea, in special in lei, pentru a sustine cresterea rapida a creditarii.
Ramane de vazut cum va evolua creditarea in lunile urmatoare, in conditiile in care BNR a renuntat in martie la plafoanele pentru gradul de indatorare impus persoanelor fizice, lasand bancile sa-si stabileasca propriile conditii. La inceputul anului BNR a renuntat si la plafonul de 300% din capitalurile proprii, impus bancilor pentru creditele in valuta.
Analistii considera ca, in competitia pentru cote de piata, bancile ar putea sa crediteze mult mai agresiv, astfel ca am putea sa asistam din nou la un "boom" al creditului.
BNR incearca sa se orienteze tot mai mult catre utilizarea dobanzii ca principal instrument de politica monetara, asa cum cere in mod normal regimul de tintire a inflatiei.
Dupa ce a renuntat la seria de masuri administrative "neortodoxe", singura arma puternica ramasa la indemana BNR sunt rezervele minime obligatorii. Acestea sunt mentinute de anul trecut la niveluri foarte ridicate, de 20% la lei, respectiv 40% din sursele atrase in valuta. Analistii se asteapta ca BNR sa inceapa sa reduca ratele de constituire a rezervelor minime.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
