Indicatorul Robor la trei luni, utilizat ca referinţă în majoritatea contractelor de credit, a coborât ieri la un minim de 5,01% pe an, cu un punct procentual sub nivelul de la începutul anului. Şi costul depozitelor atrase pe şase luni de pe piaţa interbancară a scăzut la un minim al ultimilor doi ani, de 5,75% pe an, potrivit datelor BNR.
O dobândă redusă cu un punct procentual înseamnă economii de zeci de mii de lei pentru un client cu un credit ipotecar de valoare medie. Spre exemplu, dacă rata lunară la un credit de 175.000 de lei pe 30 de ani cu o marjă de dobândă de 5% peste Robor la trei luni era de 1.660 de lei în ianuarie, aceasta a scăzut la 1.540 de lei în prezent luând în calcul o reducere a dobânzii nominale de la 13,98% la 13,01% pe an. Costul total al creditului scade de la 600.000 de lei la 550.000 de lei.
Amplitudinea scăderii dobânzilor la lei a fost influenţată inclusiv de ciclul de relaxare al politicii monetare început de BNR în toamna trecută, prin reducerea dobânzii-cheie şi injecţii săptămânale de lichiditate.
Oficialii BNR spun că există un plan de încurajare a creditării în lei pe fondul restricţiilor aplicate finanţărilor în valută pentru populaţie.
"Se merge în direcţia obligării băncilor să dea credite în lei. Era normal ca odată ce BNR a limitat creditarea în valută să vedem şi o reducere a dobânzii-cheie şi aici banca centrală a beneficiat de inflaţia în scădere", spune analistul financiar Dragoş Cabat.
BNR a adoptat în toamnă un nou regulament de creditare a persoanelor fizice care prevede condiţii mai stricte de vânzare a finanţărilor în valută. Astfel, clienţii care vor un credit ipotecar în euro trebuie să strângă mai întâi un sfert din suma necesară achiziţionării locuinţei, în timp ce pentru un credit de consum în valută clienţii trebuie să dispună de garanţii de 133% din suma împrumutată. Bancherii sunt forţaţi în aceste condiţii să meargă spre finanţările în lei, neglijate multă vreme din cauza costurilor semnificativ mai mari decât la valută, dar ajustările semnificative de dobânzi se lasă aşteptate în condiţiile în care multe bănci plătesc încă bonificaţii mari pentru resursele atrase de la clientelă.
Grecii de la Alpha Bank au redus recent cu două puncte procentuale marja de dobândă aplicată peste indicatorul Robor la trei luni la creditele ipotecare după ce BCR operase la începutul anului o reducere de 0,4 puncte la lei şi majorase marja la euro.
Pe lângă reducerile de marjă, şi ajustarea indicilor de referinţă începe să se vadă în ratele plătite de clienţi. De exemplu, BCR afişează în prezent o dobândă de 9,54% pe an la ipotecarele în lei, faţă de 10,03% pe an în ianuarie. Rata lunară la un credit de 175.000 de lei pe 30 de ani a coborât cu circa 80 de lei faţă de luna anterioară şi a ajuns la 1.480 de lei. Suma totală de rambursat coboară astfel de la 600.000 de lei la 550.000 de lei, practic de trei ori banii luaţi.
Costul este însă în continuare cu circa trei puncte procentuale peste cel la creditele în euro, ceea ce înseamnă o rată lunară cu 50% mai mare decât la un împrumut de 40.000 de euro (echivalentul a 175.000 de lei) pe 30 de ani.
"Este adevărat că băncile plătesc mult la depozite, ceea ce face dificilă o scădere puternică a dobânzilor la credite. Dar cred că vom vedea reduceri de dobânzi şi băncile îşi vor îngusta marjele de câştig şi vor acorda volume mai mari de credite dacă nu vor să mai stea încă un an pe pierdere", afirmă Cabat.
Sucursalele băncilor străine au început în toamna trecută să se bată mai aprig pentru resursele atrase de pe piaţa locală, în condiţiile în care acţionarii le-au tăiat accesul la finanţare externă ieftină.
Cu toate că leii băltesc pe piaţă nu toate băncile au acces la finanţare ieftină şi sunt nevoite să plătească mai mult la depozite sau să meargă cu titluri de stat la BNR pentru a obţine lichiditate. Patru bănci au împrumutat ieri 4,47 mld. lei pe o săptămână de la banca centrală, la o dobândă de 5,5% pe an, printr-o operaţiune repo.
Pe piaţa interbancară dobânda la depozitele atrase pe o săptămână este de 3% pe an. Dobânzile pe termen scurt de pe piaţa interbancară sunt însă extrem de volatile, revenind în prezent în jurul a 2,5% pe an după ce la sfârşitul lunii ianuarie fusese depăşit pragul de 4% pe an.
Creşterea lichidităţii pe piaţa interbancară a fost reflectată şi de randamentele în scădere pe care băncile le-au acceptat la cumpărarea de titluri de stat. Finanţele au vândut ieri certificate de trezorerie cu scadenţa la un an la un randament mediu de 5,8%, în condiţiile în care la începutul anului randamentul depăşea 6,5% pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
