Sistemul de garantare publică a unor credite probabil a ajutat mult şi a fost bun inclusiv pentru stat, însă dacă ne învăţăm că statul trebuie să garanteze în continuare nu ajungem prea departe, ci creditarea trebuie să meargă prin sistemul bancar, a declarat Eugen Rădulescu, directorul direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, la ZF Bankers Summit 2023.
“Probabil a ajutat mult sistemul de garantare publică a unor credite. Cel puţin până în momentul de faţă el a fost bun şi pentru stat, nu s-a ajuns ca garanţile publice să fie executate pe scară mare astfel încât statul nu numai că nu a pierdut nimic din garanţiile acordate, ci a câştigat şi din comisioane şi din creşterea mai rapidă a economiei care a dus la venituri mai mari pentru stat. A fost un win-win caz. Dar, nu trebuie să întindem prea mult pelteaua. Există un risc foarte mare. Dacă ne învăţăm că statul trebuie sa garanteze nu ajungem prea departe. Creditarea trebuie să meargă pe sistem bancar”, a spus Rădulescu.
Pe lângă programul Prima Casă/Noua Casă, care a pornit după criza din 2008/2009 pentru susţinea creditării ipotecare în ultimii ani statul a garantat şi împrumuturi corporate prin diverse programe precum IMM Invest, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION sau RURAL INVEST.
Şeful Stabilităţii Financiare din BNR a adresat bancherilor întrebarea dacă au în plan să analizeze posibilitatea să acorde credite şi pe altceva decât pe garanţii materiale, respectiv să se uite la planurile de afaceri ale firmelor cel puţin la fel de mult ca la garanţiile materiale. “Ştiu că este complicat. Dar putem să ne gândim la mecanisme prin care să credităm planurile de afaceri ale firmelor şi când nu au prea multe garanţii”?
Ce a mai spus Eugen Rădulescu, directorul direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, la ZF Bankers Summit 2023:
@ O problema foarte serioasă pe care o avem este expunerea mare a sistemului bancar faţă de admimistraţia publică. Plecăm în 2023 undeva la 22-25% expunerea sistemului bancar faţă de admimistraţia publică, chiar mai sus decât Ungaria, fără a include garanţiile care reprezintă contingent liabilities, precum garanţii pentru Prima Casă şi pentru alte activităţi, ci numai ceea ce este bilanţieri în sistemul bancar. Nu stăm prea grozav.
@ Avem deficitele gemene. Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Când am avut scedere a deficitului bugetar am avut şi scădere a deficitului extern. Ele sunt legate 1 la 1. Calea de rezolvare a deficitului extern este prin reducerea deficitului public, iar aici nu stăm deloc bine. Noi avem un deficit public structural, înainte de criza pandemică România era singura ţară UE în procedură de deficit excesiv, care s-a oprit pentru că a fost pandemia, dar trebuie sa ne apropiem de ceea ce este stabilit de regulile UE. Veniturile bugetare sunt doar 27% din PIB în 2022.
