"Există o selecţiefoarte riguroasă a băncilor în relaţie cu companiile de stat, nusunt dispuse să le dea credite", spune Lucian Croitoru, consilieral guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară. Selecţiadură a făcut ca ponderea restanţelor în cazul companiilor de statla rambursarea creditelor bancare să fie mult mai mică decât încazul firmelor private, în cazul cărora a ajuns la 6,88% lajumătatea anului trecut.
În timp ce comportamentul de plată alcompaniilor private s-a deteriorat rapid - ponderea restanţelor erade numai 1,2% în decembrie 2008 - la companiile de stat s-aînregistrat chiar o uşoară îmbunătăţire. Ponderea restanţelor încreditele bancare ale companiilor de stat era de 0,58% în decembrie2008.
Companiile de stat joacă dur cufurnizorii
În schimb, comportamentul companiilor destat la plata creditelor comerciale - în general împrumuturileacordate de furnizori sau alţi parteneri de afaceri - diferăconsiderabil. Astfel, ponderea restanţelor în cadrul credituluicomercial este de 25% pentru companiile de stat, faţă de numai 7%la companiile din mediul privat.
Totodată, companiile de stat înregistreazărestanţe importante şi la plata taxelor către bugetul destat.
"Companiile generează restanţe cătrebugetele de stat în volume semnificativ mai mari decât arieratelestatului către companii - 18 miliarde de lei faţă de 1,8 miliardede lei (în iunie 2010 - n. red.). Majoritatea acestor restanţe -peste 58% în iunie 2010 - aparţin firmelor cu capital majoritar destat", spune Croitoru.
Companiile au de rambursat în prezentbăncilor credite în valoare de 106 miliarde de lei (aproape 26miliarde de euro), din care aproape douătreimi sunt în valută. Ponderea creditelorluate de companiile de stat este însă redusă, având în vedere căCentrala Riscurilor Bancare (divizia BNR care gestionează dateleprivind creditele acordate de bănci) consemnează finanţă ri pentrufirme în proprietatea statului în valoare de 16 miliarde delei.
Croitoru spune că neplata datoriilor decătre stat ajunge inclusiv să frâneze creşterea economică prinproblemele pe care le creează companiilor.
Pe de altă parte, el remarcă şi faptul cămulte companii acceptă această situaţie.
"Sunt cazuri în care primăriile nu plătesccâte un an facturile, dar firmele furnizoare sunt foarte fericitesă lucreze în continuare.De ce? Pentru că pot majora preţurile după cum vor", spuneCroitoru. El notează că în timp ce administraţia centrală şi-aredus datoriile către companii, autorităţile locale au rămas cu unnivel al arieratelor ridicat.
Lipseşte disciplina deplăţi
Consilierul guvernatorului consideră căacest comportament al autorităţilor publice, cât şi al companiilorde stat, care întârzie plăţile, ajunge să influenţeze inclusivfirmele private.
"Ponderea statului în economie este mică, de32%, similară cu cea din Statele Unite ale Americii, însă suntfoarte multe firme de stat mici sau chiar firme cvasi-private, caresunt lipite de stat, având un singur client."
Lipsa disciplinei de plăţi a lovitcompaniile în criză, iar foarte puţini dintre jucătorii intraţi îninsolvenţă au reuşit să îşi mai revină, notează Croitoru, remarcândînsă că aceste probleme existau şi înainte de declanşarea crizeifinanciare, doar intensitatea fiind mai mică.
"Companiile care intră în insolvenţă nu maireuşesc să se redreseze, indiferent de momentul cicluluieconomic."
Dintre cele peste 70.000 de companii intrateîn insolvenţă în intervalul 2007- aprilie 2010, doar 0,7% au reuşitsă se reorganizeze cu succes şi să continue activitatea, în timp ce72% au intrat în procedură de faliment.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
