Bănci și Asigurări

Mugur Isărescu: România a trecut prin cinci crize financiare în ultimii 20 de ani şi din cauza lipsei de educaţie în finanţe

Mugur Isărescu: România a trecut prin cinci crize financiare în ultimii 20 de ani şi din cauza lipsei de educaţie în finanţe

Autor: Tempea Ovidiu

28.11.2010, 23:53 122

"Alegerile (din 2000 - n.r.) au fost pierdute într-o manierănormală pentru cine ştie în ce măsură se pot îmbina ciclurilepolitice şi economice, au fost pierdute de guvernul pe care l-amcondus. Percepţia de mai bine s-a simţit puţin, dar reformeleeconomice au fost dure, mai ales în 1998 şi 1999, dar şi în 2000(...) Ciclurile economice şi politice n-o să se suprapună dacă nueducăm populaţia din punct de vedere financiar. Măsuri coerente dinpunctul de vedere economic se văd cu întârziere, există o defazare,chiar dacă ai creştere economică (...) Multă lume mi-a spus atunci«a fost bine c-aţi redresat economia, dar s-a văzut mult mai târziuîn nivelul de trai»", a afirmat Isărescu la conferinţa "Guvernarea1996 - 2000 evaluarea din perspectiva ultimilor zece ani".

Fostul premier spune că unul dintre obiectivele pe care şi le-astabilit în anul 2000 a fost organizarea de alegeri libere şicorecte într-un mod ireproşabil.

"Din moment ce am pierdut atât de glorios nu cred că mai existăvreun dubiu (...) Alegerile au fost libere, corecte, neforţate, s-aplătit tributul, după mine exagerat, pentru reformele economice, înspecial de Partidul Ţărănist. Nu m-am simţit deloc jignit că m-aufăcut ţărănist când am plecat, deşi adevărul este că dacă am vreolegătură tradiţională, bunicii mei au fost liberali."

Vorbind despre actul de guvernare, Isărescu a amintit că Româniaa trecut prin cinci crize financiare în ultimii 20 de ani "şi totnu s-a învăţat minte", sugerând ulterior că lipsa educaţieifinanciare este cauza acestui comportament.

"Se spune despre români, prin străinătate, că dacă acum apare unnou Caritas în Piaţa Unirii se găsesc 200.000 de inşi care sămeargă acolo. Atât de jos este educaţia financiară."

Nu este adeptul acordurilor cu FMI, dar le-a semnat petoate

Isărescu, care ocupă postul de guvernator de peste 20 de ani,susţine că nu este adeptul acordurilor cu FMI şi nu se aştepta sămai fie nevoie de astfel de aranjamente după atâta vreme, dar suntnecesare întrucât rezolvă o problemă de conformare la nivelexecutiv. "Nu sunt deloc adeptul relaţiei cu FMI. Acum doi ani amfost într-o întâlnire ca aceasta. Am spus că îmi pare rău cătrebuie să mă retrag, dar mă duc la BNR pentru că au începutnegocierile cu FMI, era ianuarie-februarie 2009, şi am spus atuncică nu mă aşteptam ca după 20 de ani eu, cel care am deschisnegocierile cu Fondul, să mai ajungem la mâna Fondului. Dar aceastaeste o chestiune de conformare. Prima chestiune în discuţiile cuFondul, pe care noi nu vrem s-o înţelegem, este ownership-ul, să-ţiasumi programul. Prima condiţie cu FMI este să fii proprietarulmăsurilor, să-ţi asumi proprietatea măsurilor. Nu doar ca să sespele pe mâini. Ei ştiu din experienţa atâtor ani că fără ownershipimplementarea măsurilor este falsă, dacă guvernul nu esteresponsabil."

Şeful băncii centrale consideră că actul de guvernare din 2000şi până la aderarea la UE a fost coerent tot ca urmare aconstrângerilor acordurilor cu FMI.

"Îmi pare rău s-o spun, dar continuitatea şi coerenţa guvernelordin 2000 până în 2007, atât cât a fost ea, a fost asigurată tot deacordurile cu Fondul", a afirmat Isărescu.

Guvernatorul BNR consideră că este nevoie în prezent de unconsens politico-social de genul celui stabilit în anul 2000, înmandatul său ca premier.

"Aud că acum ne trebuie o strategie, dar nu orice de strategie,ne trebuie un consens politic, iar în 2000 acest consens s-a atins,dincolo de podul de la Snagov, de bătălia politică, de faptul căcoaliţia pe care am condus-o, o spun cu regret, a pierdut alegerileîn mod evident, dar acel consens politic, social, s-a realizat şinu este un lucru mic (...) Ideea aceea de consensualizare, inclusiva sindicatelor şi a societăţii civile, a fost un efort uriaş, săaduci şi elita intelectuală, academia, s-a dat şi o binecuvântaredin partea cultelor atunci (...) Până în 2007 partidele s-au ţinutde acel program (...) Cred că anul 2000 a mai dat şi o anumităcontinuitate în actul de guvernare, nu numai din dezbaterea aceea,o anumită ţinută."

Probă de sinceritate: N-am fost pregătiţi să intrăm înUE

Fostul premier a amintit că resortul pentru acel consens din2000 l-a reprezentat aderarea la Uniunea Europeană, obiectiv pentrucare a insistat să rămână în calendarul 2007, deşi era incert dacăRomânia va fi destul de pregătită pentru a face acest pas.

"Dacă e să fim sinceri, n-am fost pregătiţi să intrăm în 2007 înUniunea Europeană, iar liberalizarea contului de capital este odovadă", a spus Isărescu.

Şeful băncii centrale a mărturisit că, dincolo de eforturileîntreprinse în perioada în care a condus guvernul, ştia chiarînainte de a prelua coordonarea executivului că economia româneascăîşi va reveni în 2000.

"Ştiam că economia se redresează că ştiam să citesc indicatorii.La BNR se vedea, aici n-am mers chiar pe pojghiţă, era aproape ocertitudine că economia se va redresa, deşi a fost un an 2000dezastruos în agricultură. A fost un reviriment al producţieiindustriale extraordinar, dar n-a venit de la sine. Acel guvernavea la bază şi un raport bun, nu unul prost al Băncii Mondiale", adetaliat Isărescu.

Remeş, cel mai bun ministru de finanţe

Oficialul BNR a amintit că pe baza acelui raport şi a relaţiilorpe care le avea România cu FMI s-a adoptat un program de redresareeconomică, prin care impozitul pe profit a fost redus de la 40 la25%, iar la impozitul pentru exportatori până la 5%, ceea ce acreat locomotiva redresării economiei româneşti. Ca rezultat, lafinele anului 2000 veniturile companiilor şi în special aleexportatorilor au fost aproape duble. "Îmi păstrez punctul devedere că ministrul Remeş (Traian Remeş, fost ministru alfinanţelor) a fost foarte eficient, ştia dedesubturile, stăpâneaaparatul. Redresarea din 2000 a însemnat un ciclu lung. Şi acum amreduce, dar nu mai ai ce să mai reduci. În '98 sau '99 politicilen-ai fost prociclice, au fost strânse şi ai avut de unde sărelaxezi. Din păcate, la noi relaxările au avut loc în 2007 şi 2008şi cu creşteri de cheltuieli. Nu mai ai de unde relaxa", acompletat Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai spus că insistă pentru un consens peproblemele mari ale ţării, "că nu s-au terminat", pe obiective, darşi pe liniile directoare şi coerenţa în politic

Amintiri despre proiectul euro

Guvernatorul BNR a evocat discursul de retragere al fostuluieconomist şef al BCE Otmar Issing, care avertiza că euro este unproiect neterminat, întrucât zona nu are o politică fiscală comună,iar cooperarea între state este îngreunată de intereselenaţionale.

"Am asistat la plecarea din postul de economist-şef al BCE acelui considerat tatăl euro şi şi-a încheiat discursul spunându-ne:«Domnilor, nu uitaţi, euro este un proiect neterminat, are unsingur picior stabil, banca centrală europeană şi politicamonetară, are un picior care oricând se poate frânge, politicafiscală comună europeană este înlocuită cu un pact de stabilitate -spunea el - care nu ştim cum va lucra în momente de criză. Şi altreilea picior care nu există, cooperarea, aici sunt încăinteresele statelor»", a citat din memorie Isărescu.

Şeful băncii centrale a amintit că o concluzie similară desprecooperarea europeană a fost trasă şi la întâlnirea Trilateraleiorganizată în octombrie la Bucureşti.

"67% din germani vor euro renunţând la marcă. Ştiţi ce spuneaunemţii prin '70? Cred în Dumnezeu şi marca germană. Au renunţatpentru euro, dar vor un euro care să semene cu marca, nu un eurocare să semene cu drahma."

AFACERI DE LA ZERO